23 august 1939, o dată sumbră pentru Moldova

23 august 1939 este o zi de plângeri pentru Moldova şi o dată sumbră în istoria ei, a spus istoricul Demir Dragnev, la o masă rotundă, organizată la 70 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, transmite Info-Prim Neo. Conducerea URSS a organizat mai multe operaţiuni secrete, ilegale, provocări împotriva României, pentru a putea reuşi ocuparea Basarabiei în 1940. Tratatul Ribbentrop-Molotov a fost un pilon de bază a luptei lui Stalin pentru a distruge România şi ţara noastră”, a spus istoricul Ion Negrei. Potrivit Marianei Ţăranu, doctor în istorie, prin rusificare şi sovietizare, Basarabia a fost distrusă şi pusă în interesul Uniunii Sovietice. De atunci a început o politică de teroare împotriva populaţiei, îndeosebi asupra intelectualilor şi asupra feţelor bisericeşti. În urma acestei ocupări au fost arestaţi, maltrataţi, judecaţi, deportaţi peste 270 mii de basarabeni. Tinerii au fost duşi şi impuşi la munci grele în URSS. La finele lunii august 1940 au plecat spre URSS peste 42 mii de tineri, a subliniat Mariana Ţăranu. Petru Tarhon, profesor, doctor habilitat în istorie, a spus că pentru basarabeni luptele din august 1939 au fost lupte pentru eliberarea pământului românesc, nu pentru apărarea patriei sovietice. „Eram pe atunci elev în clasa a IV, am văzut armatele sovietice cum împuşcau oamenii noştri din spate, îi loveau, îi călcau cu tancurile, nu aveau deloc inimă, dar sovieticii nu vorbesc despre asta, în lucrările lor istorice nu este ceea ce s-a întîmplat. Oamenii noştri trebuie să ştie ceea ce a avut loc cu adevărat”, relatează Petru Tarhon. Pactul Ribbentrop-Molotov – semnat la Moscova de ministrul de externe sovietic Veaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim Ribbentrop – a fost un tratat de neagresiune încheiat între URSS şi Germania nazistă, chiar înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. În iunie 1940, Uniunea Sovietică a a anexat Basarabia şi Bucovina de nord.