Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) notează că legislaţia privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător conţine unele neconcordanţe cu abordarea modernă a ideii de ghişeu unic. Despre aceasta a vorbit, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN, Elena Terzi, consultant pe politici publice din cadrul CNP.
Pe odinea de zi a şedinţei Guvernului din 18 septembrie este propusă spre aprobare lista actelor permisive pentru care autorităţile eminente sunt obligate să instituie ghişeul unic. „Constatăm că, la şapte ani după aprobarea directivei de servicii a UE care introduce noţiunea de ghişeu unic şi la expirarea a doi ani de la aprobarea unei legi în Republica Moldova cu privire la implementarea ghişeului unic, încă nu există un sistem extins de ghişeuri unice, acest sistem nu este bine cunoscut de întreprinzători, nu este bine utilizat”, a menţionat Elena Terzi.
Potrivit ei, în UE ghişeul unic are menirea să îndeplinească mai multe funcţii: acordarea serviciilor publice; punct de acces la informaţii şi instrumente de e-guvernare. În Republica Moldova însă există un şir de iniţiative menite să reducă povara administrativă, să îmbunătăţească transparenţa sistemului şi accesului la informaţii, să ofere informaţii investitorilor străini, însă acestea nu sunt armonizate la cadrul regulator privind ghişeele unice.
CNP recomandă Guvernului să uniformizeze conceptul ghişeului unic, să extindă practica ghişeului unic pentru toate actele permisive fără excepţie şi să introducă obligativitatea supunerii RIA (Evaluarea Impactului de Reglementare) tuturor actelor permisive. CNP consideră că procesul de instituire a ghişeelor unice trebuie intensificat şi sincronizat cu alte iniţiative legate. De asemenea, este necesară o viziune privind toleranţa zero pentru actele permisive în afara conceptului de ghişeu unic, astfel încât să reprezinte un instrument cunoscut, utilizat şi apreciat de mediul de afaceri.
