„Luceafărul” în găgăuză a văzut lumina tiparului

Prima traducere în limba găgăuză a poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu a văzut lumina tiparului. Capodopera eminesciană a fost tradusă de ambasadorul Fiodor Angheli. Fiodor Angheli a declarat joi, 12 martie, pentru Info-Prim Neo că a lucrat mai bine de un an la tălmăcirea poemului. Versiunea găgăuză este foarte apropiată ca şi formă de original: catrene cu rimă împerecheată, aceeaşi măsură metrică şi ritm, versul iambic. Traducătorul a păstrat neschimbate şi numele personajelor - Luceafărul (Luçafêr), Cătălina (Katalina), Hyperion (Giperion). Poemul tradus poartă titlul de „Çoban yildizi-çulpan” (Steaua ciobănească), aşa cum este numit astrul în găgăuză. Traducătorul recunoaşte că în original versurile lui Eminescu sună mai melodios, dar asigură că şi în limba găgăuză ele se citesc uşor şi sună extraordinar: „Olur masaldaki gibi-/ Sevgidä yok dibin dibi./ Geçmiştä hiç olmayan olmuş-/ Kral soyundan bir evlad duumuş.” („A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată./ Din rude mari împărăteşti,/ O prea frumoasă fată.”) „Luceafărul” este publicat într-o ediţie bilingvă. Traducătorul crede că, în acest fel, cartea va fi utilă atât profesorilor şi elevilor, cât şi tuturor celor dornici să înveţe una dintre cele două limbi, româna şi găgăuza. Alături de poem, cartea include şi traducerea basmului eminescian „Făt-Frumos din lacrimă” - „Gözyaşindan duuan Făt-Frumos”, care este, în opinia traducătorului, cea mai însemnată lucrare în proză a geniului naţional. Fiodor Angheli a tradus însă basmul în versuri şi nu în proză ca în original. După numeroase demersuri ale autorului, autorităţile au găsit o posibilitate pentru a finanţa publicarea acestui volum. Cartea a apărut cu sprijinul financiar al Guvernului R. Moldova, sub egida Academiei de Ştiinţe a R. Moldova, în cadrul programului dedicat aniversării a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc. Preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, scrie în cuvântul către cititor: „Avem în faţă încă o traducere (a capodoperelor eminesciene – n.r.), dar care nu se poate ascunde în noianul de alte transliterări: e cu atât mai preţioasă cu cât este, deocamdată singura realizată în limba găgăuză, limba maternă a unei părţi considerabile a concetăţenilor noştri”. „Această traducere, creaţie a distinsului om de cultură Fiodor Angheli, doctor în ştiinţe, este deopotrivă valoroasă şi importantă: mai întâi de toate ea demonstrează cu prisosinţă bogăţia limbii găgăuze, apte să redea ideatic, semantic, melodic şi poetic frumuseţea irepetabilă a scrierilor eminesciene. Apoi, pentru o limbă inclusă în Carta europeană a limbilor, cum este şi limba găgăuză, această traducere este dovada eforturilor de păstrare a ineditului glotic găgăuz, de dezvoltare a resurselor nebănuite ale acestui grai, de promovare a limbii găgăuze în spaţiul ei etnic şi de încurajare a vorbitorilor nativi în a o învăţa, exersa şi utiliza în toate sferele vieţii”, scrie academicianul Gheorghe Duca. Volumul a apărut la Tipografia Centrală din Chişinău, în 2 mii de exemplare. Editarea cărţii a costat 59 mii de lei. Cartea va fi distribuită gratuit în şcoli şi biblioteci şi este destinată atât copiilor din sudul R. Moldova, cât şi celor din satele cu populaţie găgăuză din Ucraina. Anterior, a fost publicată o altă carte de traduceri semnată de Fiodor Angheli. Este vorba de „Masallar” („Poveşti”), în care au intrat cinci poveşti ale lui A.S. Puşkin în limba găgăuză. Lucrarea a apărut graţie suportului Ambasadei Federaţiei Ruse în R. Moldova. Acum, Fiodor Angheli şi-a pus în gând să aducă în dar găgăuzilor şi o traducere a versurilor regretatului poet Grigore Vieru. Născut la 24 octombrie 1935 în satul Gaidar, raionul Ceadâr-Lunga, Fiodor Angheli este absolvent al Institutului statelor Asiei şi Africii al Universităţii „M. Lomonosov” şi al Şcolii superioare de partid din Moscova. A fost corespondent al ziarelor „Novosti” (1967-1972) şi „Pravda” (1974-1979) la Bucureşti. A activat în secţia relaţii externe a Comitetului Central de la Chişinău (1972-1974). A fost directorul general al Agenţiei „Moldpress” (1983-1990) şi, ulterior, şeful Biroului Agenţiei „Itar-Tass” în Moldova (1990-1994). Deputat în Parlamentul R. Moldova (1994-1998). Ambasador al R. Moldova în Turcia, Egipt şi Quweit, cu reşedinţa la Ankara (1998-2001).