Principalele tendințe în legislația moldovenească și provocările cu care se confruntă companiile din Moldova în domeniul fiscal, vamal și al forței de muncă au fost discutate joi, 2 februarie, în cadrul unei conferințe organizate de către KPMG în Moldova, împreună cu Vernon David. Experți în fiscalitate și în probleme juridice din cadrul celor două companii și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor le-au vorbit celor circa 200 de antreprenori participanți la eveniment despre principalele noutăți fiscale ale anului curent și au răspuns la întrebările oamenilor de afaceri, transmite IPN.
Prezent la eveniment, ministrul finanțelor, Octavian Armașu, a declarat că politica fiscală pentru anul 2017 vine cu un șir de noutăți. Una dintre ele este Soluția Fiscală Individuală Anticipată (SFIA), care constituie un act emis de autoritățile fiscale în vederea soluționării unei cereri a persoanei fizice sau juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător, referitoare la reglementarea unor situații fiscale specifice. Potrivit ministrului, este vorba despre un instrument suplimentar, pe lângă scrisorile recepționate de Serviciul Fiscal de Stat și Ministerul Finanțelor. Măsura dată are drept scop creșterea gradului de transparență în aplicarea legislației fiscale și îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova. Octavian Armașu a menționat că prin emiterea unei SFIA, organul fiscal va preciza modul în care urmează a fi aplicate prevederile legislației fiscale pentru o anumită situație sau în cazul unor tranzacții specifice.
Ministrul a mai menționat printre noutățile politicii fiscale pentru anul curent impozitarea în sectorul tehnologiilor informaționale. La fel, ministrul a trecut în revistă modificările ce țin de impozitul pe venit la persoanele fizice, modificările intervenite la capitolul accizelor, și anume anularea accizelor pentru unele bunuri, dar și majorarea accizelor pentru produsele petroliere, cele din tutun și alcoolice. Ministrul s-a referit și la regulile noi cu privire la taxa ecologică, care au fost aprobate pe ultima sută de metri și în acest sens sunt necesare anumite. Cât ține de obiectivele pentru 2018, ministrul a precizat că acestea se referă prioritar la armonizarea standardelor privind TVA și accizele la cele europene.
Oana Motoi, manager KPMG Moldova, a declarat că din perspectiva consultativă modificările legislative pentru anii 2016-2017 care se referă la taxele directe sunt foarte bune, inclusiv pentru că agenții economici au o viziune clară. Urmează însă să se vadă cum acestea vor fi aplicate. Referindu-se la Soluția Fiscală Individuală Anticipată, Oana Motoi a menționat că perioada în care autoritățile urmează să răspundă la această scrisoare este de 90 de zile, însă în lege se specifică că în cazul în care nu există suficiente informații, numărarea celor 90 de zile începe din momentul punerii la dispoziția autorităților a tuturor informațiilor. Astfel, în practica altor state au existat cazuri în care un răspuns a venit și în timp de un an. Dacă un investitor străin care vrea să vină în Republica Moldova este pus în situația să aștepte un răspuns timp de un an, e clar că acest investitor își va reconsidera opțiunea de business. Astfel se recomandă emiterea de norme metodologice cu privire la tipul de informații ce trebuie atașate la scrisoare.
Diana Neagu, partener, avocat coordonator al companiei Vernon David, s-a referit la lipsa de transparență în ceea ce ține de controalele autorităților de muncă. De exemplu, astăzi putem vorbi despre lipsa unei liste clare a documentelor pe care angajatorul trebuie să le prezinte unei autorități când vine în control, a spus avocata. Acum un an, Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei a publicat un ghid care cuprindea actele pe care trebuie să le dețină angajatorul în cadrul unui control de muncă. Și în momentul în care oamenii de afaceri au spus că acesta nu este suficient de clar, autoritățile au triplat extins lista, triplând practic numărul actelor. În opinia sa, aceasta nu reprezintă decât enumerarea fiecărui act stipulat în Codul Muncii, fapt care depășește o normalitate a birocrației și care îngreunează relația între angajator, angajat și autoritate de muncă. Este vorba despre obligații inutile și în acest sens e nevoie de îmbunătățiri.
