Programele electorale ale concurenţilor la alegerile parlamentare din 30 noiembrie conţin propuneri generaliste vizavi de persoanele vulnerabile. Puţini concurenţi se referă direct la persoanele cu dizabilităţi, iar propunerile sunt declarative şi imposibil de măsurat cât sunt de realizabile. La această concluzie au ajuns experţii Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte şi ai Asociaţiei Keystone Human Services International Moldova, care au analizat programele electorale.
Natalia Cojocaru, coordonator de proiect la Asociaţia Keystone Moldova, a comunicat, într-o conferinţă de presă la IPN, că încă în luna septembrie partidele şi organizaţiile politice au fost invitate să subsemneze şi să includă în programele lor electorale prevederile formulate în Carta de Principii şi Angajamente în domeniul dizabilităţii. Documentul a fost semnat doar de 6 concurenţi electorali.
Ulterior, Keystone Moldova a decis să analizeze platformele concurenţilor înregistraţi. La momentul analizei, 5 concurenţi nu-şi publicaseră încă platformele. Natalia Cojocaru a menţionat că grupul persoanelor cu dizabilităţi continuă să fie abordat în platformele electorale într-o manieră generalistă. Deseori concurenţii electorali au scris în platformele lor expresii precum „persoane vulnerabile”, „persoane cu necesităţi”, „unele categorii de cetăţeni” etc.
Zece concurenţi electorali au menţionat în mod expres cel puţin o dată persoanele cu dizabilităţi ca grup ţintă pentru propunerile lor. Totodată, o parte din concurenţi au utilizat terminologie devalorizantă precum „invalizi”, „pensie de invaliditate” etc. Majoritatea concurenţilor, 12 din 21 platformele cărora au fost analizate, îşi propun în să majoreze prestaţiile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi şi doar Partidul Acţiunea Democratică şi Partidul Democraţia Acasă propun şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru această categorie de cetăţeni.
Igor Meriacre, preşedintele Asociaţiei „Motivaţie”, a remarcat că persoanele cu dizabilităţi mereu au insistat să se promoveze ca oameni activi şi îşi doresc să le fie create condiţii de formare profesională şi de muncă pentru a nu fi o povară pentru buget, ci să poată contribui singuri la crearea acestuia.
Directorul executiv al Centrului de asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, Vitalie Meşter, a menţionat că apelul la partidele politice a avut ca scop motivarea acestora de a include în programele electorale paşi concreţi pentru a îmbunătăţi situaţia persoanelor cu dizabilităţi din ţară.
Analiza a fost făcută cu sprijinul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
