RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 8 – 14 iunie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”
● MIERCURI, 10 iunie
Igor Dodon: Voi bloca încercarea de a da drepturi cetățenilor străini să cumpere pământuri
Președintele Igor Dodon afirmă că nu va susține liberalizare pieței funciare astfel încât cetățenii străini care vin în Republica Moldova să poată procura terenuri agricole. Despre aceasta șeful statului a vorbit în platoul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune. „Cel mai scump ce avem în Republica Moldova sunt oamenii și pământul. Noi nu trebuie să permitem și nu vom permite, cel puțin atâta timp cât sunt eu președinte, voi bloca încercarea de a da drepturi cetățenilor străini să cumpere pământuri”, a declarat Igor Dodon. Șeful statului susține că doar cetățenii Republicii Moldova și întreprinderile rezidente au dreptul de a cumpăra terenuri. „Vrea cineva din străinătate să vină să facă investiții, lasă să vină, să creeze întreprindere, să investească bani în această întreprindere și această întreprindere poate procura pământ pentru a dezvolta agricultura”.
Măștile și mănușile medicinale nu vor putea fi exportate până la sfârșitul lunii
Măștile, mănușile și dezinfectanții medicali nu vor putea fi exportați cel puțin până la sfârșitul lunii iunie. Interdicția a fost prelungită printr-o hotărâre de Guvern. Potrivit vicepremierului Serghei Pușcuța, ministru al finanțelor, interdicția de export se prelungește până la expirarea stării de urgență în sănătate publică. Proiectul a fost elaborat ca urmare a continuării răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a noului tip de coronavirus și a creșterii numărului de cazuri confirmate. Guvernul urmează să revină la perioada de aplicare a acestei interdicții în funcție de evoluția situației.
Guvernul a aprobat proiectul fondurilor facultative de pensii
Proiectul de lege ce stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative în Republica Moldova a fost aprobat de Guvern. Documentul specifică cerințele față de organizarea și instituirea unei piețe interne pentru acumularea și oferirea de pensii facultative, pe baza economiilor capitalizate individuale, în condiții de siguranță și de tratament echitabil pentru participanți. Comisia Națională a Pieței Financiare, care a elaborat proiectul, menționează că sistemul pensiilor facultative nu limitează participarea persoanelor în funcție de vârstă sau mărimea contribuției, iar aderarea la un fond de pensii facultativ este o opțiune individuală. Sistemul se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților sau angajatorilor. Fiecare participant va decide fondul de pensii la care va contribui, precum și mărimea contribuției, încheind în acest sens un act individual de aderare la fond. De asemenea, proiectul prevede un element nou menit să consolideze relația dintre angajat-angajator, materializat printr-un plan de pensii ocupaționale. Astfel, în timp ce fondurile de pensii facultative sunt axate în special pe componenta individuală de retail, fondurile de pensii ocupaționale se bazează pe componenta corporativă, fiind constituite la inițiativa angajatorului, care achită contribuțiile pentru angajații săi.
● JOI, 11 iunie
Opinia economiștilor: Ce-i încurcă Moldovei să combată eficient pandemia
În perioada de criză pandemica, factorul politic și vulnerabilitatea ministerelor au devenit un obstacol vădit la elaborarea unor strategii importante în baza dialogului constructiv dintre Guvern și business. Declarația a fost făcută de directorul executiv al Asociației Businessului European din Moldova, Mariana Rufa. „Criza din Moldova ca indicator al oportunităților ratate și ocazie pentru schimbări". „Astăzi, în Republica Moldova, foarte multe aspecte sunt politizate. Instituțiile statului se află la cheremul partidului de guvernământ și, de multe ori, ceea ce se discută la ședințele de partid, devine o axiomă și pentru ministere. În consecință, dacă businessul se adresează Guvernului cu o propunere, dar fără a avea un suport politic, acesta nu va avea șanse de izbândă”, a menționat economista. Drept dovadă a adus propunerile de modificare a Codului Muncii, înaintate de Asociația Businessului European din Moldova, care au drept scop depășirea consecințelor pandemiei. „Noi propunem liberalizarea pieței muncii. Da, este o măsură nepopulară, care oferă mai multe drepturi angajatorului, dar care poate reduce în mod semnificativ șomajul. Cu toate acestea, nu am găsit încă o înțelegere din partea autorităților în această problemă", a spus Mariana Rufa.
Premierul anunță că până la 30 iunie vor fi reluate toate activitățile economice
Până la 30 iunie vor fi reluate toate activitățile economice, anunță premierul Ion Chicu. Șeful executivului menționează într-o postare pe Facebook că, după 15 mai, autorităţile au fost nevoite să relaxeze mai multe activități economice. „Poate, dacă niște iresponsabili politici nu blocau fără niciun temei plauzibil, din motive exclusiv geopolitice, circa 4,2 miliarde de lei din creditul rusesc, identificam posibilități de a menține carantina încă pe o perioadă”, a mai scris Ion Chicu. Potrivit premierului, fără reluarea treptată a activităților economice, țara riscă să intre în colaps financiar și bugetar, iar lăsarea oamenilor fără salarii și pensii ar avea efecte cumulative, inclusiv asupra sănătății cetățenilor, cu mult mai grave.
IDEP Moldova solicită deputaţilor să semneze pentru aprobarea programului ECIPES
Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor (IDEP) Moldova solicită deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova să semneze o scrisoare pe care să o transmită către Colegiul Comisiei Europene pentru aprobarea programului ECIPES, susținut de peste 25 de eurodeputați, de care ar fi responsabilă direct Comisia europeană, în beneficiul celor 17 procente din populaţia ţării, 50 de procente de primari şi 2000 de tineri. În cadrul unei conferințe de presă, Iurie Calestru, reprezentant al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor şi autorul programului ECIPES, a declarat că, împreună cu co-autorul programului, Gabriel Mărgineanu, au purtat discuţii cu peste 60 de deputaţi din parlamentul european, ulterior au avut întrevederi cu Comisia Europeană, iar în data de 10 iunie, au primit un suport repetat pentru acest program din partea a încă nouă eurodeputaţi din şase ţări, care au semnat o adresare către Colegiul Comisiei Europene în care cer aprobarea grupului de lucru pentru dezvoltarea programului. Acesta ar trebui să fie lansat pe 1 ianuarie 2021, pe o perioadă de doi ani, cu suma totală alocată de 40 de milioane de euro. Potrivit lui Iurie Calestru, datorită acestui program, cetăţeanul Republicii Moldova, doar cu buletinul, ar putea aplica pe o platformă online pentru renovarea echipamentelor electrocasnice, primind în schimb un suport de 100 de euro. „A doua categorie mare a beneficiarilor ar fi primarii ce au înfrăţiri active cu primăriile din Uniunea Europeană şi ar putea să realizeze un proiect cu susţinere din partea UE de 10000 de euro. Şi a treia mare categorie sunt tinerii de 18-35 de ani, pentru lansarea unei afaceri în domeniul servicii, cu suport din partea UE de 5000 de euro sau producere de 15000 de euro”, a spus acesta.
De ce nu cedează COVID-19? Cine și ce are de făcut? Dezbateri IPN
În domeniul crizei sanitare în Republica Moldova se întâmplă lucruri îngrijorătoare, numărul persoanelor infectate cu COVID-19 crește constant, iar acest număr este cu mult mai mare în raport cu numărul cazurilor înregistrate în țările din regiune. Etapele crizei, unde au greșit autoritățile și populația în gestionarea ei, dar și ce ar trebui să se întreprindă imediat pentru ca lucrurile să nu degenereze, au discutat invitații dezbaterilor publice: „De ce nu cedează COVID-19? Cine și ce are de făcut?”. Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, vede în Republica Moldova patru etape ale crizei pandemice. Prima a început în ianuarie, când autoritățile Republicii Moldova s-au sesizat pe marginea propagării virusului, după care situația epidemiologică a fost examinată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate publică la 2 februarie 2020. În această perioadă, autoritățile Republicii Moldova au intrat în contact cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu demnitari chinezi, ambasadorul Chinei în Republica Moldova care au informat autoritățile țării despre unele aspect ale acestei pandemii. A doua etapă a avut loc, la fel, în luna februarie, când Comisia a instituit succesiv, din 24 februarie până în 13 martie, gradul de alertă: cod galben, portocaliu și roșu. Ultimul a fost atribuit după ce în țară au fost confirmate șase cazuri de COVID-19, iar OMS a anunțat la 11 martie faza de transmitere pandemică a virusului. În această perioadă, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a adoptat mai multe decizii importante precum: suspendarea procesului educațional și transportului aerian, întreruperea activităților instituțiilor de agreement, oprirea temporară a activității comerciale etc. A treia etapă a început formal la 17 martie, când Parlamentul a instituit starea de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 60 de zile. În această perioadă CNSP-ul a fost substituit de Comisia pentru Situații Excepționale care a adoptat circa 30 de dispoziții în combaterea COVID-19. A patra etapă a început când a expirat starea de urgență și toate atribuțiile pentru combaterea COVID-19 au revenit înapoi la CNSP, care în total a adoptat 25 de hotărâri în procesul de combatere a pandemiei. Potrivit expertului, actualmente, Moldova se află în cea de-a patra fază.
5G în Republica Moldova. Două etape de implementare
Tehnologia 5G nu este prezentă în Republica Moldova, dar există în planurile operatorilor și ale autorităților. Este o tehnologie cu impact mare asupra creșterii economiei, dar și o dovadă a progresului tehnologic. În Republica Moldova, implementarea acestei tehnologii se planifică în două etape, prima în perioada 2020-2022, unde va avea loc consolidarea rețelelor existente, în special 4G. În cea de-a doua etapă – 2023-2025 – va avea loc pregătirea și licitarea de către autorități a noii resurse de spectru care se preconizează a fi utilizată pentru 5G. Declarații în acest sens au fost făcute de Vitalie Tarlev, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, într-un briefing de presă. Potrivit secretarului de stat, pentru a face posibilă implementarea tehnologiei 5G, autoritățile trebuie să pună la dispoziția operatorilor cadrul de politici și resursa de spectru, iar operatorii vor face un plan de dezvoltare, vor analiza capacitatea pieței de a absorbi aceste servicii, după care vor veni cu investiții, vor dezvolta rețele și oferta de pachete pentru utilizatorul final.
Adrian Lupușor: Eliminarea restricțiilor nu este măsură de susținere a sectorului privat
„Avem nevoie de o viziune, de un plan care să nu fie focusat doar pe termen scurt, dar de un plan anticriză ambițios, orientat pe termen mediu și lung, susținut de o politică macroeconomică activă, ambițioasă și o politică monetară relaxată”. Declarația aparține directorului executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor și a fost făcută publică în cadrul dezbaterilor publice „De ce nu cedează COVID-19? Cine și ce are de făcut?”. Pe lângă un plan bine pus la punct, expertul este de părerea că guvernarea trebuie să întreprindă un pachet de măsuri anticriză în mod urgent, însă nu trebuie să susțină sectorul privat cu prețul sănătății oamenilor. Din punct de vedere economic, un aspect important ține de discuția autorităților cu reprezentanții mediului de afaceri, în special Întreprinderile Mici și Mijlocii. „Este important să fie pus accent și pe dialog și consultanță cu ÎMM. Noi observăm că se comunică foarte mult cu companiile mari, cu asociațiile de producători mari, dar să nu uităm că 98 la sută din sectorul privat este reprezentat de ÎMM și anume ele sunt cele mai vulnerabile în această criză. Trebuie să asigurăm antreprenorii și cu consultanță, cu suport informațional pentru ai ajuta să-și restructureze afacerile, începând cu cele mai elementare lucruri”, a spus expertul.
● VINERI, 12 iunie
Cererea pentru serviciile de telefonie fixă continuă să scadă
Numărul abonaților la telefonia fixă a scăzut în primul trimestru al anului curent, comparativ cu sfârșitul anului 2019, cu 0,9% și a totalizat 1,62 milioane de clienți. Față de trimestrul I al anului 2019, volumul vânzărilor s-a micșorat cu 17,6%, alcătuind 97,1 milioane de lei. Potrivit unui comunicat de presă al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), diminuarea numărului total de abonați a fost cauzată de micșorarea bazei de abonați atât a operatorului național „Moldtelecom”, cu 0,7%, cât și a furnizorilor alternativi, cu 2%. Venitul mediu lunar per abonat (ARPU) s-a redus cu 14,7% și a alcătuit 30,4 lei. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, volumul vânzărilor pe segmentul rețelelor de telefonie mobilă a înregistrat o creștere de 0,7% și a alcătuit 746,4 milioane lei, iar numărul total al utilizatorilor acestor servicii a scăzut, față de sfârșitul anului 2019, cu 1,7% și a totalizat circa 4,4 milioane de clienți.
