RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 28 decembrie – 3 ianuarie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● MARȚI, 29 decembrie
SFS învață agenții economici cum să nu cadă pradă inspectorilor fiscali escroci
La inițierea unui controlul fiscal la fața locului sau la inițierea procesului de constatare a faptei contravenționale, un inspector fiscal este obligat să prezinte contribuabilului Decizia de inițiere a controlului şi legitimația de serviciu. Serviciul Fiscal de Stat vine cu precizări legate de procedura de efectuare a controalelor fiscale, așa ca agenții economici să nu devină victime ale pseudo-inspectorilor fiscali. Într-un comunicat de presă, SFS menționează că toate controalele fiscale se vor face numai în temeiul Deciziei de inițiere a controlului. Decizia privind inițierea controlului se întocmește și în cadrul inițierii procesului de constatare a faptei contravenționale. Decizia de inițiere a controlului va conține numele, prenumele, funcția, semnătura persoanei cu funcție de conducere a SFS care patronează subdiviziunea SFS care a inițiat controlul și ștampila subdiviziunii care a inițiat controlul.
● MIERCURI, 30 decembrie
Bugetul municipal Chișinău pentru anul 2021 a fost aprobat, fără discuții
Consiliul municipal Chișinău a votat la ședința „de îndată” de ieri, 29 decembrie, în două lecturi, bugetul municipal Chișinău pe anul 2021. Proiectul de buget a fost susținut de consilierii PSRM, PP Șor, PDM și PUN. Platforma DA, Fracțiunea PAS și fracțiunea PL au părăsit sala în semn de protest. Documentul nu a fost dezbătut, iar amendamente nu au fost propuse. Primarul general Ion Ceban a dat garanții că în anul viitor vor fi mai multe proiecte importante pentru dezvoltarea Chișinăului. Printre acestea, elaborarea Planului urbanistic general, implementarea tichetării electronice în transportul municipal, amenajarea parcărilor auto, reparația drumurilor, trotuarelor și reabilitarea parcurilor, scuarurilor. Ion Ceban a precizat că un aspect important al bugetului municipal pentru anul viitor îl constituie alocarea surselor financiare pentru reabilitarea curților blocurilor de locuințe și susținerea proiectelor de dezvoltare în localitățile din componența municipiului Chișinău. Consilierii PAS susțin că bugetul propus de către executiv nu vine să finanțeze rezolvarea problemelor reale ale orașului.
CMC a aprobat taxe locale noi și taxe ajustate pentru anul 2021
Consiliul municipal Chișinău a aprobat, la ședința de ieri, 29 decembrie, politica bugetar-fiscală a autorităților locale pentru anul 2021. Aceasta prevede ajustarea taxelor locale pe teritoriul municipiului, corespunzător ratei inflației, dar și introducerea unor taxe noi, precum cea pentru salubrizare. Primarul general, Ion Ceban, a declarat că modificările la politica bugetar-fiscală erau necesare, deoarece unele taxe locale nu au fost ajustate din anul 2004. Începând cu anul viitor, pe teritoriul municipiului Chișinău se propune introducerea taxei pentru salubrizare, care este prevăzută în Codul Fiscal, însă deocamdată nu a fost aplicată pe teritoriul capitalei. Taxa pentru salubrizare, nou introdusă, administrată corect, ar urma să genereze venit la bugetul municipal de circa 100 de milioane de lei, a subliniat Ion Ceban.
SFS lansează platforma experimentală „Registrul electronic al angajaților”
Serviciul Fiscal de Stat lansează platforma experimentală a Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Utilizarea sistemului va deveni obligatorie începând cu 1 ianuarie 2021 pentru Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină. Potrivit unui comunicat de presă al SFS, platforma vine să automatizeze procesele de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, asigurarea păstrării istoricului aferent raporturilor de muncă și facilitarea accesului la date în timp real. Inițial, sistemul va fi implementat pentru sectorul bugetar, ulterior se va analiza, descrie și aproba procesul de ajustare și integrare a acestuia pentru sectorul real.
Indicele transparenţei energetice a Moldovei în 2020 este insuficient, raport
Indicele transparenţei energetice a Republicii Moldova în 2020 este insuficient. Lacunele în acest domeniu ţin de statistică lunară incompletă, lipsa rapoartelor de realizare a planurilor de dezvoltare a reţelelor sau concentrarea excesivă a pieţei în sectorul gazelor naturale. Sunt rezultatele raportului privind indicatorii de transparenţă a sectorului energetic din Moldova, pe categoriile: balanţa energetică, monopoluri naturale, furnizare, fiabilitate şi siguranţă, prezentate de expertul în energetică, Victor Parlicov. La o conferință de presă la IPN, Victor Parlicov, referindu-se la cele patru categorii menţionate, a evidenţiat şi câteva practici bune. Este vorba de publicarea planurilor de conformitate, a celor de dezvoltare a reţelelor şi aprobarea planurilor de acţiuni pentru situaţii excepţionale. Victor Parlicov a precizat că cei 115 indicatori selectaţi au fost grupaţi în opt categorii. Informaţia a fost colectată în perioada august-octombrie 2020. Studiul reflectă situaţia privind transparenţa, accesibilitatea informaţiei, starea de lucruri în sectorul energetic.
Taxe locale care se vor pune în aplicare din 1 ianuarie
Din 1 ianuarie, în municipiul Chișinău se va pune în aplicare o nouă taxă pentru salubrizare. Fiecare persoană fizică înscrisă la adresa declarată ca domiciliu va achita 10 lei lunar. Sunt scutite de taxă persoanele de vârstă pensionară, cele cu dizabilităţi şi copiii cu vârsta de până la 18 ani. În 2020, taxa pentru posesorii de câini constituie 120 de lei anual pentru fiecare animal. Scutiţi de taxă sunt nevăzătorii şi pensionarii singuri, cu condiția întreținerii unui singur câine. În noul an, se va aplica taxa pentru amenajarea teritoriului, în mărime 180 de lei anual, pentru fiecare salariat şi/sau fondator al întreprinderii individuale, al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), de asemenea, pentru membrii acesteia şi/sau pentru fiecare persoană care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei. Taxa pentru parcare (achitată de organizatorii parcărilor) a fost stabilită la nivel de 30 de lei anual pentru fiecare metru pătrat. Taxa pentru dispozitivele publicitare este de 750 de lei anual pentru fiecare metru pătrat.
● JOI, 31 decembrie
Peste 40,5 miliarde de lei au fost încasate de SFS în cele 12 luni ale anului
Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit, în 12 luni ale anului curent, 40,5 miliarde lei, ceea ce indică o creștere 3,5 % în raport cu perioada similară a anului precedent. La bugetul de stat, pe parcursul anului 2020 s-au încasat 17,1 miliarde lei, ceea ce constituie o diminuare de 1,1 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Potrivit SFS, la bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 4,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu 8,8 % mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. La bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada menționată, s-au încasat 14,5 miliarde lei, ceea ce constituie o creștere de 7,9 % comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Impactul crizei pandemice asupra sectoarelor economiei naționale, raportul ministrului
În perioada ianuarie-septembrie 2020, PIB-ul s-a diminuat cu 8,2% comparativ cu perioada similară a anului precedent, fiind influențat de impactul crizei pandemice asupra sectoarelor economiei naționale. Cele mai afectate au fost comerțul intern, HoReCa, industria prelucrătoare, transportul și depozitarea, construcțiile, serviciile. Situația a fost prezentată de ministrul economiei și infrastructurii, Anatol Usatîi, într-o conferință de presă la sfârșit de mandat. Potrivit lui Anatol Usatîi, ca reacție la situația creată de criza pandemică și la propunerile parvenite din partea mediului de afaceri, a fost elaborat Programul de susținere a Digitalizării ÎMM-urilor. În cadrul acestuia, au fost instruiți 466 de antreprenori. Ulterior, din cadrul primului apel de granturi au fost aprobate spre finanțare 180 de afaceri, în sumă totală de 11,36 milioane de lei, care preconizează menținerea a peste 1000 de locuri de muncă.
Poziția patronatelor şi sindicatelor față de modificarea modului de achitare a primei AOAM
Înainte de a fi operate modificările privind modul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de către persoanele angajate, propunerile au fost consultate cu experţii din cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor. De cealaltă parte, Confederaţia Naţională a Patronatului spune că modificările nu sunt semnificative. De la 1 ianuarie 2021, prima va fi plătită integral de angajat. În schimb, angajatorul îşi va asuma responsabilitatea pentru achitarea integrală a contribuţiei la fondul de pensii. Contactat de IPN, vicepreședintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, Petru Chiriac, a menţionat că modificările respective sunt binevenite, atât pentru angajator, cât şi pentru angajat. „Iniţial se propunea ca toate să fie puse pe umerii angajaţilor, dar nu s-a mers pe această cale deoarece s-a luat în consideraţie situaţia socio-economică care este, dar şi faptul că o parte din lucrători muncesc o dată, de două ori pe săptămână şi într-un fel se echilibrează povara acestor cheltuieli”, a explicat vicepreședintele CSRM. Până acum, angajatul plătea 6% din salariu pentru fondul de pensii şi 4,5% pentru asigurarea medicală, ceea ce constituia în total 10,5%. Din 1 ianuarie 2021, salariatul va achita doar asigurarea medicală, dar în întregime, și cota angajatorilor, adică 9% din venit.
Abrogarea „legii miliardului” poate fi o problemă în semnarea noului acord cu FMI, ministru
Fondul Monetar Internațional (FMI) a sugerat, la ultimele discuții cu Ministerul Finanțelor, că abrogarea „legii miliardului” ar putea să fie o problemă în cooperarea pe viitor și în semnarea unui nou acord cu Republica Moldova. Despre acest lucru a comuniat ministrul finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unei conferințe de presă la final de mandat. Potrivit lui, reacțiile FMI la legile aprobate de Parlament în ultimele sale ședințe au fost negative. Serghei Pușcuța a amintit că anterior a mai fost o inițiativă legislativă, din partea unui grup de deputați, similară proiectului de abrogare a „legii miliardului”. Guvernul atunci a venit cu aviz negativ. „De atunci până acum, nu cred că poziția Guvernului s-a schimbat, dar cunoașteți că legea a fost votată până a fi emisă oficial avizul Guvernului la acest subiect”, a remarcat Serghei Pușcuța.
● SÂMBĂTĂ, 2 ianuarie
Contractele de furnizare şi tranzitare a gazelor naturale au fost prelungite
Contractele în vigoare de tranzitare și furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova de către Gazprom au fost prelungite cu un an. Anunţul este făcut de serviciul relații publice al Moldovagaz, pe pagina web a companiei. Potrivit sursei citate, actele respective au fost aprobate la ședința Consiliului de observatori al întreprinderii și semnate în ordinea stabilită. Și acum un an, pe 31 decembrie 2019, părțile decideau prelungirea contratelor cu un an. Pe durata contractelor se aplică aceeași formula europeană de stabilire a prețurilor de achiziție la gazele naturale, formulă bazată pe valoarea medie aritmetică a prețului de vânzare a gazelor naturale de către Gazprom în ţările europene şi cotațiile prețurilor la produsele petroliere, preciza furnizorul.
Poziția investiţională internaţională a țării, date prezentate la sfârșit de an
Poziția investiţională internaţională a Republicii Moldova, la 30 septembrie 2020, a constituit 5 625,21 mln dolari SUA sau 47,6% relativ la PIB, soldul debitor aprofundându-se față de sfârşitul anului 2019 cu 12,8%. Potrivit datelor făcute publice de Banca Națională a Moldovei (BNM) la sfârșit de an, stocul activelor financiare externe a însumat 5 306,22 mln dolari, în creștere cu 0,3% de la începutul anului, iar al pasivelor – 10 931,43 mln dolari, majorându-se cu 6,4%. Raportul dintre stocul activelor şi pasivelor externe a constituit 48,5%, fiind în descreștere cu 2,9% față de situația de la finele anului 2019. Pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2020, stocul activelor oficiale de rezervă a crescut cu 12,9% comparativ cu stocul de la începutul anului, constituind 3 453,39 mln dolari, la 30 septembrie 2020.
Rata sărăciei absolute în 2019 a constituit 25,2%
În anul 2019, pragul sărăciei absolute în medie pe lună pentru o persoană a fost de 2095,13 lei. Rata sărăciei absolute a constituit 25,2%, transmite IPN cu referire la datele Biroului Național de Statistică. Rata sărăciei este indicatorul principal pentru măsurarea sărăciei și reprezintă proporția persoanelor ale căror cheltuieli de consum sunt inferioare unui prag stabilit al sărăciei. Acesta este determinat de disponibilitatea mijloacelor populației ce le-ar permite asigurarea necesităților de bază minime, acceptabile la nivel național. Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a fost de 34,5%, față de 11,2% în mediul urban. În profil regional se observă că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de sud (40,4%), în timp ce în municipiul Chișinău este mult mai redus (4,4%).
Balanţa de plăţi în trimestrul III 2020 a înregistrat un deficit de 333,03 mln dolari
Preliminar, în trimestrul III 2020, soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova a înregistrat un deficit de 333,03 mln dolari. Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 23,45 mln dolari, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 412,20 mln dolari. Potrivit datelor făcute publice de Banca Națională a Moldovei la sfârșit de an, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova, în primele nouă luni ale anului 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-septembrie 2019. Deficitul a constituit 556,61 mln dolari, în scădere cu 39,9%. Raportat la PIB, contul curent a constituit -6,4%. Deficitul comerţului cu bunuri a constituit 2 179,02 mln dolari, diminuându-se cu 11,0% comparativ cu ianuarie-septembrie 2019. În pofida scăderii considerabile a volumului fizic al bunurilor exportate, valoarea exporturilor s-a redus într-o măsură mai mică grație majorării prețurilor la bunurile exportate. În exporturile de bunuri au predominat tradițional exporturile de produse agroalimentare.
