Colecţionarii cer pedepse pentru cei care vând ilegal sau distrug patrimoniul mobil
Colecţionarii îşi doresc ca proiectul Legii de protejare a patrimoniului cultural naţional mobil, supus dezbaterilor publice, să prevadă expres sancţiunile aplicate persoanelor care vând ilegal sau distrug patrimoniul cultural mobil. Despre aceasta s-a discutat în cadrul undei şedinţe la Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. În varianta propusă proiectul prevede doar protecţia patrimoniului, nu şi aspecte contravenţionale, transmite Info-Prim Neo.
În cadrul dezbaterilor, Mihai Ciocanu, proprietarul unui magazin de antichităţi, a declarat că această lege ar trebui nemijlocit să conţină un compartiment care să prevadă clar amenzile pentru distrugerea patrimoniului. „Din păcate, legiuitorii spun că nu este loc aici pentru pedepse. La iniţiativele noastre s-a introdus câte ceva în lege. În caz de restaurare, restauratorul poartă răspundere materială dacă greşeşte cumva, în proporţiile evaluării comerciale a obiectului distrus”, a spus colecţionarul.
Vicedirectorul Muzeului Naţional de Istorie şi Etnografie Naturală, Varvara Buzilă, a declarat că toată lumea a aşteptat ca în lege să fie scrise şi sancţiunile pentru distrugere, şi alte încălcări. „Pentru distrugeri, pentru prejudicii aduse patrimoniului, se prevăd sancţiuni penale sau juridice şi urmeze acţiuni concrete. Însă nu avem voie să facem acest lucru într-un proiect de lege pentru că toate aceste sancţiuni sunt prevăzute de Codul Civil, Penal, Contravenţional. Iată de ce legea s-a oprit aici. Sigur că autorii acestei legi şi-ar fi dorit lucrurile să fie foarte clare, foarte exacte”, a spus vicedirectorul muzeului.
Preşedintele Societăţii colecţionarilor din Chişinău, Victor Tocmacov, a declarat că acest proiect trebuia să fie elaborat încă demult. Ar trebui să fie reglementate acţiunile privind distrugerea patrimoniului mobil. Colecţionarul a spus că, în pofida acestor neajunsuri, legea este necesară şi importantă.
Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a declarat că proiectul este necesar deoarece pe parcursul anilor de pe teritoriul Republicii Moldova a fost scos, atât în mod legal, cât şi ilegal, un număr impunător de bunuri culturale mobile, acestea fiind piese arheologice, cărţi vechi şi manuscrise, colecţii de carte religioasă şi icoane din biserici şi mănăstiri, care nu au mai putut fi recuperate.
Proiectul de lege stipulează mai multe prevederi vizând atât procedurile de recuperare a bunurilor culturale scoase ilegal de pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi de restituire a bunurilor culturale aduse ilegal în ţară. Proiectul mai prevede un şir de prevederi care vizează procedura de autorizare a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de comercializare a bunurilor culturale, atribuţiile şi obligaţiile acestora şi altele.
Patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică.
