Politicile şi acţiunile îndreptate împotriva corupţiei, întreprinse de la semnarea Planului de Acţiuni R. Moldova – UE (anul 2005) şi până în prezent, nu s-au soldat cu rezultate pozitive sesizabile. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Eficienţa politicilor şi acţiunilor anticorupţie în contextul Planului de acţiuni R. Moldova – UE”, transmite Info-Prim Neo.
Studiul oferă o evaluare a situaţiei în domeniu până la semnarea Planului de Acţiuni şi pe parcursul aplicării acestuia. Lucrarea a fost realizată în cadrul proiectului „Relaţiile R. Moldova cu UE – îmbunătăţirea informării şi dezbaterilor publice asupra principalelor evoluţii”, implementat de Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, cu suportul financiar al Fundaţiei Soros Moldova.
Autoarea studiului, Cristina Cojocaru, a declarat joi, 29 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că percepţia asupra fenomenului corupţiei nu a cunoscut schimbări pozitive considerabile, cetăţenii şi grupurile sociale au păstrat aproximativ aceeaşi atitudine faţă de fenomen şi faţă de eforturile autorităţilor în combaterea lui.„Instituţiile europene au păstrat aprecieri rezervate asupra eforturilor autorităţilor Moldovei împotriva corupţiei”, a mai spus ea.
În urma cercetărilor efectuate, Cristina Cojocaru a stabilit că până în anul 2000, indicii corupţiei erau mai mici, iar cei ai anticorupţiei - mai mari, comparativ cu anul 2008. Spre deosebire de indicatorii corupţiei în statele dezvoltate din punct de vedere economic, care sunt relativ stabili, în R. Moldova aceştia „au avut un comportament isteric” în cei 8 ani de referinţă.
Cel mai tare oscilează indicele perceperii corupţiei, care în anii în care au loc alegeri parlamentare creşte brusc. Aceasta nu se datorează unor schimbări ale situaţiei generale, ci faptului că în perioadele electorale fenomenul corupţiei este mai des discutat.
În 2008 a fost înregistrat un progres al indicelor anticorupţie, doar că, alineat la statisticile anului 2000, acesta se dovedeşte a fi o stagnare. „După 4 ani de implementare a Planului de Acţiuni, situaţia privind eficienţa luptei împotriva corupţiei a evoluat foarte puţin, progresele înregistrate fiind puternic anihilate de stagnări şi regrese în domenii deosebit de importante”, susţine autoarea studiului.
Referindu-se la evoluţia relaţiilor R. Moldova cu UE, în special la înţelegerile privind semnarea Acordului de asociere, directorul executiv al ADEPT, Igor Boţan, a declarat că acest document nu va oferi perspective imediate pentru ca R. Moldova să devină ţară candidat pentru aderarea la UE. „El se numeşte Acord de asociere, deoarece R. Moldova se asociază unor valori şi standarde promovate de UE. Este prima treaptă într-o direcţie pozitivă, iar restul va depinde de cetăţenii moldoveni şi de cum vor utiliza ei oportunităţile”, a conchis Boţan.
