15 mii de avorturi timp de un an în Moldova

15 mii de suflete sunt lipsite de dreptul la viaţă încă înainte de a se naşte. Se întâmplă în Moldova pe parcursul unui singur an. Chiar dacă numărul avorturilor este în scădere, continuă să fie periculos de mare, susţin potrivnicii avorturilor. De cealaltă parte sunt cei care spun că este dreptul femeii să decidă dacă vrea sau nu să ducă la sfârşit o sarcină, iar statisticile nu pot fi puse mai presus decât drepturile omului, transmite Info-Prim Neo. Jurista Ludmila Şargov spune că legislaţia Moldovei este destul de controversată. Primul drept garantat de Constituţie este dreptul la viaţă. În Moldova dreptul la viaţă începe în momentul în care copilul a făcut prima inspiraţie. Aşadar, un copil ne-născut nu este privit ca o persoană, nu este considerat un individ, nu are dreptul la viaţă şi, astfel, femeia poate liber să decidă asupra unui avort. Paradoxul apare – spune juristul – atunci când legea cere femeilor însărcinate, care lucrează în condiţii nocive, să schimbe locul de muncă. „Legea nu le permite nici consumarea alcoolului, nici folosirea drogurilor în timpul sarcinii, pentru a nu dăuna copilului, şi le cere să urmeze în mod necondiţionat instrucţiunile medicului pentru a asigura dezvoltarea normală a fătului. Legea astfel impune o obligaţie asupra femeilor de a nu dăuna copilului, dar pe de altă parte recunoaşte dreptul femeilor de a nu permite copilului să se nască”, a menţionat Ludmila Şargov. În Moldova, până de 12 săptămâni de sarcină, femeia poate solicita întreruperea ei doar în baza unei cereri. Nu se cere acordul tatălui. După 12 săptămâni, până la maximum 22, avortul poate fi făcut doar dacă există avizul unei comisii medicale. Decesul soţului sau divorţul sunt pe lista motivelor pentru care o femeie poate solicita întreruperea sarcinii la termen înaintat. „Nu cred că ar fi normal ca femeia să aibă nevoie de permisiunea bărbatului pentru a decide ce să facă în legătură cu o sarcină nedorită”, a declarat pentru Info-Prim Neo Vanu Jereghi, directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM). „Nu există niciun caz în care bărbatul ar avea nevoie de permisiunea femeii ca să facă o intervenţie chirurgicală sau ceva schimbări în propriul său corp. Deci nu văd de ce acesta ar trebui să decidă dacă femeia să nască sau nu”, a mai spus directorul IDOM. Potrivit lui Vanu Jereghi, este corect ca o femeie să poată avorta în cazul când nu poate, din varii motive, să-şi crească pruncul. Medicul ginecolog la Centrul de sănătate prietenos tinerilor „Neovita”, Galina Leşco, spune că nicio femeie nu trebuie să-şi facă iluzii: nu se practică omorârea fătului înainte de avort. Acesta este viu când este extirpat din corpul mamei, indiferent de procedura de avortare aleasă – absorbţie vacuum sau chiuretaj. Specialiştii Centrului Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală a Republicii Moldova susţin că unele informaţii despre efectele şi riscurile avortului sunt exagerate, însă recunoaşte că după avortare pot apărea unele complicaţii precum infecţii, sângerări sau avort incomplet. În egală măsură este posibilă perforarea ori ruperea uterului şi leziuni cervicale. În 2010 o femeie a murit în urma avortului. Ministerul Sănătăţii antenţionează că este în creştere numărul adolescentelor care avortează. În 2010 au comis avorturi 11 fete cu vârsta de până la 15 ani. În aproape 1500 de cazuri au fost tinere între 15 şi 19 ani. Întreruperea primei sarcini, mai ales în adolescenţă, creşte riscul ca femeia să nu mai poată rămânea însărcinată în viitor. Avortul poate avea urmări grave pentru femeie, pe termen scurt sau lung, şi câteodată pe viaţă, provocând sterilitate.