37% din moldoveni spun că au dat mită în ultimul an

Corupţia a sporit pe parcursul ultimilor ani, arată Barometrul Global al Corupţiei, elaborat de Transparency International. La nivel global şase din zece persoane spun că au plătit mită în ultimii trei ani. Iar în Republica Moldova, în ultimele 12 luni, 37% din populaţie a oferit mită, transmite Info-Prim Neo. Potrivit Barometrului, cea mai coruptă instituţie din Moldova este poliţia. După poliţie urmează domeniul judiciar, partidele politice şi funcţionarii publici. Cele mai puţin corupte în Republica Moldova sunt instituţiile religioase, ONG-urile şi mass-media. Preşedinte Transparency International-Moldova, Lilia Caraşciuc, a declarat că la nivel mondial cele mai corupte sunt partidele politice, iar pe primul loc se clasează Uniunea Europeană. Tot UE este prima la corupţie în domeniul instituţiilor religioase şi mass-media. Deşi există domenii corupte în UE, europenii nu recurg la mită, a declarat Lilia Caraşciuc. Doar 5% din populaţia UE a recunoscut că a plătit mită în ultimul an. Potrivit sondajului, cei mai corupţi funcţionari publici sunt în Rusia, cea mai coruptă armată este cea din Armenia, şi tot în Armenia este cel mai corupt sistem de educaţie. Cel mai corupt sistem privat este în Republica Moldova. Lilia Caraşciuc a mai spus că Republica Moldova şchiopătează la capitolul prevenirea şi combaterea corupţiei în toate instituţiile publice. Solicitaţi să evalueze acţiunile statului în prevenirea corupţiei, ucrainenii consideră că satul previne insuficient corupţia. La fel cred şi cetăţenii Republicii Moldova şi Rusiei. Doar georgienii, 77%, susţin că statul întreprinde eficiente măsuri pentru combaterea corupţiei. Potrivit Liliei Caraşciuc, aproape jumătate dintre respondenţii care au plătit mită susţin că au făcut acest lucru pentru a evita problemele cu autorităţile, iar 25% din respondenţi au plătit mită pentru a accelera procesele. Cauzele şi problemele care duc la creşetrea corupţiei sunt lacunele în legislaţie, dar şi implicarea slabă a mass-media. Pentru a reduce acest fenomen, Lilia Caraşciuc susţine că este nevoie de automonitorizare, dar şi de divizarea clară a funcţiilor de monitorizare şi raportare. Barometrul a fost realizat în 86 de ţări, în perioada 1 iunie 2010 – 30 septembrie. În total au fost intervievaţi 91 de mii de oameni.