Moderatorii emisiunilor radio pronunţă frecvent cuvintele cu accent greşit şi admit calcuri lingvistice. Cele mai îngrijite la capitolul limba română sunt ediţiile de ştiri, iar cele mai multe erori se comit în timpul emisiunilor de divertisment şi când prezentatorii improvizează. Constatările sunt făcute de o echipă specialişti de la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a monitorizat 20 de posturi radio, la solicitarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), transmite IPN.
Conform raportului de monitorizare, în vorbirea prezentatorilor se întâlnesc suprapuneri de expresii, cum ar fi: „îşi ţin gura după dinţi”, fiind corect „îşi ţin gura” sau „îşi înghit limba”. Prezentând date meteo, prezentatorii folosesc uneori: „se aşteaptă averse slabe”, fiind utilizate două noţiuni contradictorii, aversele în sine nu pot fi slabe, pentru că înseamnă „precipitaţii puternice”.
Prezentatorii radio deseori nu cunosc formele cuvintelor şi folosesc: „studiou” în loc de „studio” sau „embargou”, corect fiind „embargo”. Calcul cel mai frecvent din engleză, utilizat de prezentatori este: „a aplica pentru o bursă sau a aplica la un concurs”, corect este „a candida pentru o bursă”, „a participa la un concurs”. Specialişti iau descopertit şi unele barbarisme provenite de la calcuri din limba rusă: „reestru”, în loc de „registru” sau chiar un moderator de emisie a spus în direct – „să te zavodim de la o luni” (se avea în vedere a pune în funcţiune pe cineva). Tot calcuri din rusă sunt şi: „cum dispoziţia”, „cum weekend-ul”, „culeg numărul” sau „include radioul”.
Expresia „a felicita” suferă şi la capitolul accent şi la utilizarea în construcţia „te felicit cu ziua de naştere/cu anul Nou”. Accentul la „felicit” se pune corect pe a doua silabă, nu pe ultima, iar când feliciţi pe cineva se spune: „te felicit de ziua ta/de Anul Nou” sau „cu ocazia acestei sărbători”. Tot un calc rusesc este şi expresia: „a lua apă în gură”, deseori utilizată de jurnaliştii moldoveni.
O structură monstruoasă pentru limba română este şi expresia: „ce bravo eşti”. Cuvântul „bravo” este o interjecţie şi nu se utilizează ca o caracterizare a unei persoane. Cuvintele care suferă cel mai mult la capitolul accent sunt „industrie”, „standard”, „limită”, „diplomă”, „cumul”. De asemenea, se înregistrează multe greşeli la utilizarea cuvintelor „maximum şi minimum”. Este o tendinţă îngrijorătoare de a utiliza în locul lor „maxim şi minim”. De asemenea, tot mai des în vorbire se aude „profită la maxim”, „te distrezi la maxim”, tot forme greşite.
Specialiştii Institutului de Filologie elaborează un ghid cu cele mai frecvente greşeli. Ghidul va fi editat şi oferit gratuit posturilor TV şi radio din ţară.
Această monitorizare este a 3-a la număr desfăşurată de CCA. În 2011 şi 2012 au fost monitorizate posturile de televiziune. Preşedintele CCA, Marian Pocaznoi, a spus că după monitorizare a fost o reacţie pozitivă, două posturi au angajat profesori de limbă română pentru angajaţii lor.
Rapoartele sunt publicate pe pagina web a CCA.
