Reforma justiției nu este pentru cei care nu privesc departe. Acțiunile de moment în justiție deseori se dovedesc a fi păgubitoare pentru justiție. Reforma justiției este o provocare complicată și de durată, consideră președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea. În opinia sa, problemele mari ale justiției țin de independența procurorilor și judecătorilor, profesionalismul unora dintre ei și integritatea actorilor din justiție. Declarațiile au fost făcute la Forumul „Reformarea justiției și combaterea corupției”, transmite IPN.
Potrivit lui Vladislav Gribincea, nicio reformă a justiției, fără o abordare eficientă a combaterii corupției nu va avea rezultate. Totodată, este nevoie de voință de reformare a justiției, care este greu de obținut într-o țară care „de decenii a fost implicată în probleme de corupție, nepotism etc. „Noi nu vom putea face o justiție perfectă în 3-4 ani, dar se poate de făcut măsuri, ca peste 15 ani justiția să fie alta, în sensul pozitiv”, spune el.
Potrivit Barometrului Opiniei Publice, încrederea în justiție este de 22%, ceea ce este mai puțin de când se elabora prima strategie pentru reforma justiției. Atunci indicatorul fiind 25%. La capitolul corupție, Moldova e pe locul 12 din 14 la nivel regional. La nivelul constrângerii Guvernului, e pe locul 14 din 16. La nivelul justiției penale și civile pe locul 11 din 14. Cele mai problematice domenii sunt justiția penală, justiția civilă, lupta împotriva corupției și implementarea legilor. În schimb suntem bine la ordine și securitate și transparența Guvernului, a precizat președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Radu Foltea, secretar de stat la Ministerul Justiției, susține că în ultimii zece ani au fost întreprinse o sere de acțiuni în domeniul justiției, avansându-se pe dimensiunea legislativă, cât și pe cea instituțională. În pofida la aceste lucruri, sistemul a fost afectat de probleme structurale și instituționale. Lipsa de integritate a afectat calitatea actului de justiție și încrederea cetățenilor. Principalele motive ar fi: persistarea factorilor coruptibili și a elementelor care afectează integritatea actorilor din justiție, capacități insuficiente de performanță, practici judiciare neuniforme, aplicarea deficitară a cadrului normativ, cultura juridică subdezvoltată și concentrarea excesivă asupra acțiunilor pe termen scurt, fără viziuni sistemice pe termen lung.
Potrivit secretarului de stat, pe agenda Ministerului Justiției este Proiectul Strategiei privind asigurarea independenței și integrității în sectorul justiției pentru anul 2021-2024. Acest document va permite stabilirea pe termen mediu a unei viziuni de ansamblu de dezvoltare a sectorului justiției. Obiectivele fixate țin de asigurarea unei justiții transparente și de calitate, eficiente, moderne, cu actori responsabili și integri. Intervenția pe unele domenii este determinată de aspecte precum: necesitatea remedierii unor probleme sistemice care rezistă în timp și implicarea factorilor politici în aspect ce țin de cariera judecătorilor, fortificarea la nivel constituțional al independenței acestora, menținerea factorilor de corupție etc.
Martijn Quinn, șef adjunct de unitate la Direcția Generală Justiție, Comisia Europeană, a remarcat că Moldova stă cel mai prost la capitolul justiție în țările europene, iar cetățenii nu au încredere în aceasta. Reforma justiției trebuie începută cu voința politică adevărată, care trebuie să vină de la cel mai superior nivel, de la stat, nu doar de la Ministerul Justiției. Recomandările Comisiei de la Veneția și ale altor instituții europene reprezintă un cadru foarte bun de îndrumare pentru reforme, spune oficialul. Este principal ca strategia să nu rămână doar pe hârtie.
Hanne Juncher, șefa Departamentului Justiție și Cooperare Juridică, Directoratul General pentru Drepturile Omului și Statul de Drept, Consiliul Europei, spune că prea multe schimbări într-o perioadă scurtă trebuie evitate pentru a asigura încrederea publicului în ceea ce se întâmplă. Schimbările în sistemul judecătoresc trebuie să fie asigurate prin prevederi tehnice, financiare. Pentru că, dacă acestea nu există, publicul ar putea să deducă un eșec în administrarea sistemului de reformă judecătorească.
Alexandru Tănase, ex-ministru al justiției, ex-președinte al Curții Constituționale, susține că atunci când se vorbește de independența judecătoreasă și justiție, trebuie de ținut cont de dimensiunea independenței interne și externe. Independența externă presupune protecția judecătorilor de imixtiunea altor puteri în stat, iar independența internă, care și este cea mai complicată, prevede eliminarea oricăror imixtiuni în efectuarea actului de justiție din interiorul sistemului judecătoresc. Prin prisma acestora s-ar spune că situația în Moldova formal este bună. Formal există legi care oferă suficientă independență magistraților pentru a efectua actul de justiție în condiții de transparență. Realitatea este total diferită, spune Alexandru Tănase. Întregul sistem judecătoresc se află într-un profund proces de negare a unor realități, care sunt evidente pentru toată lumea. Independența internă trebuie să protejeze judecătorii de ierarhia internă din justiție. Proiectul de reformă adoptat acum zece ani nu a condus la nicio reformă deoarece, pe de o parte, politicienii bifau anumite rezultate, le cuantificau în procente, le raportau la Bruxelles pentru a primi suport financiar, după care lucrurile rămâneau la fel.
În opinia lui Alexandru Tănase, clasa politică a urmărit și urmărește în continuare exercitarea controlului total asupra justiției, iar Moldova nu a ajuns la o clasă politică morală și matură care să-și asume o reformă a justiției reală.