Agroturismul devine tot mai atractiv

Tot mai mulţi turişti renunţă la hotelurile din oraş şi aleg să se odihnească în pensiunile din mediul rural, unde au parte de aer curat şi de bucate tradiţionale. Agroturismul este un segment care înregistrează o creştere rapidă, spun specialiştii Agenţiei Turismului. Solicitat de Info-Prim Neo, şeful Serviciului analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul Agenţiei Turismului, Victor Ciobanu, a declarat că pe teritoriul ţării sunt 15 pensiuni agroturistice, iar încă 40 urmează să fie atestate. Pensiunile agroturistice se împart, după modelul european, în pensiuni de familie (cel mult 5 camere) şi pensiuni de grup (peste 5 camere). Proprietarii au o mini gospodărie, grădină, animale şi propun turiştilor produse ecologice, de producţie proprie sau de la alte ferme din sat. Pensiunile cu „farmec” sau pensiunile recomandate sunt acele pensiuni care oferă turiştilor ceva deosebit. Mai sunt şi pensiuni pentru pescuit, vânătoare sau pensiuni podgorii. „ Agroturismul este important pentru oamenii de la noi din ţară, deoarece se observă o tendinţă în ultimii ani când oamenii aleg să evadeze din oraşe şi să se cazeze la pensiunile agroturistice, unde este aer curat şi bucate tradiţionale. Totodată, beneficiind de coloritul locuinţelor tradiţionale ţărăneşti, ei participă la lucrări în câmp, care diferă de la un sezon la altul. Se urmăreşte o tendinţă de revenire la rădăcini. Pentru turiştii străini agroturismul este o posibilitate de cunoaştere a culturii noastre, mai ales că provin din culturi diferite, cu alte tradiţii, şi sunt bucuroşi să descopere meleagurile noastre”, a menţionat Victor Ciobanu. Preţurile sunt stabilite de fiecare agent economic în parte. Statul nu se amestecă în activitatea agenţilor economici. Întrebat dacă există careva subvenţii în acest sector, Victor Ciobanu a spus că statul le poate oferi operatorilor turistici doar pârghii de promovare, prin editare de pliante, prin organizarea de expoziţii, precum şi prin proiectele de legi elaborate în acest domeniu. „Moldovenii vor să trăiască în Europa, dar au mentalitate sovietică. Agenţii economici vor mereu să fie ajutaţi de stat, care este şi aşa sărac”, a mai spus funcţionarul de la Agenţia Turismului. Anatolie Botnaru, patronul unei pensiuni agroturistice din centrul Moldovei, a declarat că turiştii străini apreciază foarte mult serviciile oferire aici. „Avem un grup de suedezi care au venit special pentru noi. Când au plecat din Suedia nici măcar nu ştiau unde se află Moldova. Turiştii străini aleg să-şi petreacă vacanţele în ţara noastră pentru locurile pitoreşti. Le place să meargă prin gospodărie să vadă cum cresc legumele şi zarzavaturile în grădină. Iar uneori iarna numărul turiştilor este mult mai mare decât vara, Unii lasă hotelurile din capitală şi aleg să se odihnească anume la noi”, a spune Anatolie Botnaru. Mai sunt însă şi probleme. Dincolo de lipsa culturii oamenilor, care creează o imagine negativă Moldovei, lipsa infrastructurii rutiere este la fel de gravă. Drumurile sunt proaste, lipesc semnele rutiere şi indicatoarele spre localităţi, a spus Anatolie Botnaru. Un alt patron, din nordul republicii, Sergiu Hanganu, a menţionat aceleaşi probleme comune pentru toată ţara: lipsa drumurilor şi a infrastructurii. „ Fiecare dintre noi ar putea primi oaspeţi în casa cea mare, aceasta reprezintă de fapt turismul rural. Trebuie doar schimbată atitudinea faţă de acest domeniu. Acum suntem puşi în aceeaşi situaţie cu hotelurile şi restaurantele din capitală, nu avem o legislaţie aparte, care s-ar referi anume la ţăranul de rând. Pentru că acest tip de afacere nu este un magazin sau un bar”, a spus Sergiu Hanganu. Patronul încearcă să atragă turiştii în activităţi agricole, iar o delegaţie din Germania a fost chiar şi la culesul strugurilor. Anual Agenţia Turismului, organizează expoziţia internaţională specializată de turism, agrement şi industrie hotelieră, „Tourism. Leisure. Hotels”, unde agenţii economici vin cu diverse oferte. La ediţia din acest an au fost peste 130 de agenţi economici din diverse ţări, comparativ cu 104 participanţi în anul trecut.