Ce rost au certificatele medicale pe care le prezintă candidaţii la preşedinţie?

Candidaţii la funcţia de şef al statului trebuie să prezinte un certificat care să le ateste starea de sănătate fizică şi mintală. Aşa o cere Comisia specială pentru supravegherea alegerii preşedintelui, făcând trimitere la legislaţia în vigoare. Nici comisia şi nici alţi experţi însă nu au răspuns la întrebarea: care dintre problemele de sănătate ar împiedica o persoană să se facă preşedinte de ţară? Şi dacă nu este stipulat în lege, care este rostul acestui certificat medical? Contactat de Info-Prim Neo, preşedintele Comisiei speciale pentru alegerea preşedintelui, deputatul PLDM Tudor Deliu, a declarat că există specialişti care vor determina dacă persoana care aspiră la funcţia de preşedinte este sau nu aptă din punct de vedere al stării de sănătate să-şi asume această responsabilitate. „Nu tine de competenţa noastră, a comisiei, să stabilim stările patologice care nu ar fi compatibile cu funcţia de preşedinte al statului. Instituţia medicală va da verdictul. Comisia nu a stabilit criterii”, a declarat Tudor Deliu, precizând că demersul către Ministerul Sănătăţii va fi expediat luni, 24 octombrie. Întrebat pe ce criterii se vor baza medicii atunci când vor da răspunsul, Tudor Deliu a menţionat că se va forma un colegiu din cei mai buni specialişti din republică care vor decide acest lucru. Nici preşedintele comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului, Victor Popa, nu a putut răspunde de ce e nevoie să fie prezentat certificatul medical dacă în lege nu sunt prevăzute expres problemele de sănătate care pot restricţiona dreptul unei persoane de a candida la funcţia de preşedinte de ţară. Expertul în drept constituţional, Corneliu Gurin, solicitat de Info-Prim Neo, este de părere că cei care vor candida nu trebuie să supuşi examenelor medicale. „Dacă are ulcer, îi permite sau nu-i permite (să candideze)? Legea spune ca este nevoie de certificate de sănătate, dar ce fel de certificate de sănătate nu se spune. Comisia specială pentru supravegherea alegerii preşedintelui poate că depăşeşte cadrul de competenţă pe care îl are şi există şi criterii discriminatorii. De ce un invalid nu ar candida la funcţia de preşedinte? E anapoda chestia cu certificatul medical”, a declarat Corneliu Gurin. Potrivit expertului, restricţiile ar fi trebuit să fie formulate clar. De exemplu, trebuia să se spună că are interdicţie de a ocupa funcţia candidatul care este lipsit prin hotărâre judecătorească de acest drept sau prin certificat medical care atestă că este la evidenţă la psihiatru, la narcolog etc., şi atunci nu i s-ar permite în general să ocupe funcţii publice. „De obicei candidaţii sunt persoane promovate, care au mai exercitat până acum funcţii publice. Nu cred că lor le pot fi stabilite interdicţii suplimentare şi de aceea nu văd de ce ar fi verificaţi suplimentar”, a mai spus Corneliu Gurin. Şi analistul politic Viorel Cibotaru crede că ar fi trebuit să existe criterii clare în baza cărora să se decidă dacă candidaţii sunt sau nu apţi să ocupe funcţia de preşedinte. „Ar fi trebuit să discute despre aceasta în iulie, când s-au dus în Antalya, sau în orice alt timp, fără mari discuţii. Acum situaţia este provocată despre disputele politice şi de faptul că liderii politici se acuză unul pe altul ba de epilepsie, ba de schizofrenie şi toata discuţia primeşte o amprentă politică, şi nu este cazul”, a declarat Viorel Cibotaru. Analistul a mai spus că nu crede că va fi retras mandatul de deputat în cazul lui Mihai Ghimpu sau a lui Vladimir Voronin, după acuzaţiile reciproce de schizofrenie, dacă s-ar dovedi că unul din acesta va fi diagnosticat cu această patologie. Viorel Cibotaru a conchis că sunt o sumedenie de întrebări la acest capitol de ordin juridic, legislativ, dar şi de ordin moral sau etic.