Chişinăul îşi are hramul de Acoperământul Maicii Domnului

Chişinăul îşi are hramul de Acoperământul Maicii Domnului, prăznuit de creştinii ortodocşi de rit vechi la 14 octombrie. Potrivit clericilor, praznicul comemorează miracolul revelaţiei Maicii Domnului din Biserica Vlahernei a Constantinopolului în faţa Sfântului Andrei şi a întregului norod. Biserica aminteşte că, stând în mulţime, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos şi-a ridicat ochii în sus împreună cu ucenicul său, Fericitul Epifanie, şi au văzut pe Împărăteasa cerului, pe ocrotitoarea a toată lumea, pe Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, stând în vazduh şi rugându-se, stralucind cu lumina şi acoperind pe popor cu cinstitul său omofor. În rugăciunea ei către iubitul său fiu, Iisus Hristos, se auzea: "Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine, şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău; şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte, şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine, şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta. Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile". Împărăteasa cerului şi Acoperitoarea a toată lumea, Preasfânta Fecioară, Născătoarea de Dumnezeu, este ajutoarea şi mijlocitoarea tuturor celor insetaţi de cele dumnezeieşti şi care îşi plâng păcatele comise. Istoria Hramului oraşului începe în anul trecerii în mileniul III. Sărbătoarea a fost aleasă de Primăria Chişinău şi reprezentanţii ambelor Mitropolii (Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei) drept hramul oraşului, din cele trei hramuri ale Catedralei Naşterea Domnului. În acea zi mohorâtă a anului 2000, în timpul Sfintei Liturghii asupra capitalei a ieşit soarele, trezind în sufletul enoriaşilor convingerea că inaugurarea Hramului Chişinăului este binecuvântată de Dumnezeu şi Maica Domnului. Tradiţional, de hram gospodinele îşi întâmpină oaspeţii, gătind din ajun bucate pe gustul acestora. Oricine trece pragul, este considerat oaspete drag. Seara, mic şi mare se veselesc la hora din centrul localităţii. Aceste tradiţii a încercat Primăria să le reînvie prin modificarea sărbătorii Ziua oraşului în Hramul Chişinăului. În anii care au trecut de la instituirea hramului, autorităţile publice locale au făcut chişinăuienilor mai multe daruri de valoare: linii de troleibuze la Schinoasa, Poşta Veche, pe bd. Dacia, str. Tudor Vladimirescu, au reconstruit străzile Ismail şi Ciuflea au dat în exploatare o şcoală modernă la Poşta Veche, au construit Clopotniţa şi Agheaszmatarul la Catedrala Naşterea Domnului. Atestarea Chişinăului ca aşezare rurală a avut loc la un început de octombrie 1436, la câteva zile până la sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului.