Creştinii sărbătoresc Tăierea Împrejur a Domnului

Astăzi, în a 8-a zi de la sărbătoarea Naşterii Domnului, creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Tăierea Împrejur a Domnului Iisus Hristos. Tot astăzi se pomeneşte şi Sfântul Ierarh Vasile cel Mare. Solicitat de Info-Prim Neo, protoiereul Valeriu Potoroacă, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din capitală, a spus că Sfântul Vasile, care a trăit între anii 329 - 379 după Hristos, este un pilon al Bisericii Ortodoxe. A lăsat multe învăţături şi poveţe, mai ales pentru preoţi, a făcut primele instituţii de caritate care se numeau „vasiliade”, case pentru neputincioşi şi săraci. Astăzi în popor se mai sărbătoreşte şi Anul Nou pe vechi, însă când a avut loc Tăierea Împrejur a lui Iisus Hristos şi pe vremea Sfântului Vasile nu era această sărbătoare. Atunci anul nou se sărbătorea la 1 septembrie. Preotul Valeriu Potoroacă spune că unele tradiţii, cum sunt uratul, pluguşorul şi semănatul, sunt alipite la creştinism de pe vremurile păgâne. „Presupun că pe atunci Anul Nou era sărbătorit la 1 martie. Vedeţi că la mijloc de iarnă se vorbeşte despre arat şi semănat, ceea ce mai mult este caracteristic pentru luna martie. Ele s-au intercalat, sunt mai mult nişte obiceiuri prin care se urează de roadă şi belşug, au rămas ca o tradiţie populară”, a menţionat părintele. În această zi în biserici se oficiază Liturghia Sfântului Vasile. Enoriaşii aduc ofrande pentru sănătate sau pentru pomenirea celor morţi. Mulţi creştini vin la slujbă cu grâne în buzunar şi seamănă pentru un an roditor. Despre Sfântul Vasile se spune că, atunci când era doar un prunc, a refuzat să sugă lapte de la pieptul mamei în fiecare zi de miercuri şi vineri. Fiind foarte plăpând, mama sa s-a închinat Domnului cu rugămintea să-l salveze, promiţându-i că i-l va dărui. Sfântul Vasile cel Mare este considerat şi tămăduitor de boli. De mic copil, atingând plantele ofilite, ele se înviorau, iar animale bolnave se însănătoşeau.