Numai o parte din banii publici trec prin procedura de achiziţii publice. Majoritatea achiziţiilor sunt fragmentate pentru a evita urmărirea etapelor prevăzute de legislaţie. Iar rezultatele atribuirii contractelor de achiziţii publice sunt parţial transparente, publicarea acestora se face cu abateri şi cu întârzieri majore. Constatările în cauză au fost făcute de către Transparency International Moldova, în urma monitorizării politicii de promovare a transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice de către 20 de autorităţi publice centrale.
Autorul studiului, Maria Ciubotaru, a menţionat, într-o conferinţă de presă la IPN, că pe paginile web ale autorităţilor se găsesc diferite categorii de informaţie, dar nu sunt organizate într-o manieră uşor accesibilă pentru a urmări întreg procesul de achiziţii publice. Procesul de planificare al achiziţiilor publice nu este transparent în jumătate din autorităţile monitorizate. Pentru asigurarea transparenţei procesului de achiziţii publice, experţii Transparency Internaţional Moldova recomandă implementarea Sistemului informaţional automatizat Registrul de Stat al Achiziţiilor Publice, în vederea revizuirii procedurii de planificare a achiziţiilor, pentru a îngrădi divizarea în contracte de mică valoare. Este propusă şi introducerea sancţiunilor disciplinare pentru persoanele care încălcă legea.
La toate cele 20 de autorităţi publice centrale monitorizate s-a constatat un grad redus de transparenţă şi responsabilitate în realizarea recomandărilor hotărârilor Curţii de Conturi. Monitorizarea a relevat doar două exemple de sancţionare disciplinară, la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Celelalte autorităţi au relatat că nimeni nu a fost sancţionat pentru deficienţele identificate de Curtea de Conturi. În opinia autorului studiului, acest lucru poate fi motivat prin faptul că sancţiunea disciplinară se aplică în termen de până la 6 luni de la săvârşirea faptei. „De regulă, hotărârea Curţii de Conturi se publică după acest termen, astfel nimeni niciodată nu va fi sancţionat disciplinar pentru deficienţele depistate de Curtea de Conturi în cadrul auditului extern la autorităţile publice”, a spus Maria Ciubotaru.
Totuşi, monitorizarea a scos la iveală patru cazuri de răspundere penală în baza constatărilor Curţii de Conturi, un caz la Ministerul Culturii şi 3 la Ministerul Educaţiei. La acest capitol autorii monitorizării au recomandat autorităţilor publice centrale să creeze rubrici speciale privind auditul autorităţii şi să sancţioneze disciplinar persoanele responsabile de încălcările constatate de către Curtea de Conturi în cadrul auditului extern.
Maria Ciubotaru a subliniat că s-a constatat, de asemenea, că în o treime din cazuri nu a fost efectuată nicio misiune de audit intern, iar unde s-a făcut, nu au publicat rezultatele. Autorităţile sunt îndemnate să desfăşoare misiuni de audit intern, inclusiv de tip financiar în cadrul autorităţilor şi să implementeze recomandările misiunilor.
Monitorizarea autorităţilor publice centrale a fost fectuată în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în APC”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova.
