Dreptul la justiţie este pe primul loc printre încălcările drepturilor omului

Potrivit statisticilor Centrului pentru Drepturile Omului, pe primul loc printre cazurile de încălcare a drepturilor omului în Republica Moldova se poziţionează dreptului la justiţie, urmat de lezarea dreptului la asigurarea unui trai decent. Pe locul trei este lezarea dreptului la informaţie şi încălcarea dreptului garantat la viaţă fizică şi psihică. Solicitat de Info-Prim Neo, avocatul parlamentar Anatolie Munteanu, directorul Centrului pentru Drepturile Omului, a declarat că, pentru prima dată în ultimii 4 ani, indicele lezării drepturilor la viaţă fizică şi psihică în Moldova a înregistrat cu 146 de reclamaţii mai puţin pentru perioada de 9 luni ale anului curent. Anual sunt înregistrate circa 300 de astfel de reclamaţii. Întrebat dacă există date despre respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, Anatolie Munteanu a declarat că este o statistică, dar nu sunt înregistrate multe adresări. Astfel, în 9 luni ale anului curent la Centrului pentru Drepturile Omului s-au adresat doar 12 locuitori din regiunea transnistreană. „După geografia agresărilor, cele mai multe cazuri de încălcare a drepturilor omului se înregistrează în municipiul Chişinău. Însă statistica trebuie să fie privită din perspectiva numărului de locuitori, nu doar a densităţii cazurilor de încălcare a drepturilor omului. În mediul rural este nevoie de o atenţie mai mare din partea instituţiilor specializate, deoarece acolo nu există o concentraţie atât de mare a instituţiilor statului ca în zonele urbane. Unele sate ale Moldovei arată ca un loc unde nu trebuie să locuiască oameni, pornind de la accesul la infrastructură, sănătate”, a mai menţionat avocatul parlamentar. La ajutorul avocaţilor parlamentari apelează preponderent pensionari, persoane cu dizabilităţi şi din categorii social-vulnerabile, precum şi deţinuţii cărora le-au fost încălcate drepturile. Despre activitatea avocaţilor parlamentari, Anatolie Munteanu a precizat că mandatele sunt de 5 ani, iar o persoană poate deţine nu mai mult de 2 mandate. Actualmente se discută să fie un singur mandat de 7 ani. De asemenea, se propune reducerea numărului avocaţilor parlamentari de la 4 la 1, care să deţină competenţe generale.