Ecaterina Mardarovici, preşedintele Consiliului Naţional al ONG-urilor, susţine că este deficitară comunicarea dintre comisiile parlamentare cu ONG-urile de profil în procesul de avizare a iniţiativelor legislative. Constatarea a fost făcută la cea de-a 6-a ediţie a conferinţei anuale cu genericul: „Cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă”, organizată de Parlamentul Republicii Moldova şi Consiliul Naţional al ONG-urilor, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, transmite IPN.
„Venim la această conferinţă cu multe lecţii învăţate. Cooperarea dintre societatea civilă şi Parlament se bazează pe transparenţa decizională, care este o obligaţiune a administraţiei publice centrale şi locale, şi pe dreptul participativ, care este un drept al societăţii civile, nu o obligativitate. Sper să reuşim să transformăm obligativitatea administraţiei şi dreptul societăţii civile în necesitate. Ar fi extraordinar ca fiecare să simtă nevoia de a participa, iar instituţiile statului să simtă nevoia de a asigura transparenţa decizională. Aceasta va avea un impact asupra calităţii vieţii cetăţenilor”, a spus Ecaterina Mardarovici.
Referindu-se la veriga slabă din cooperarea comisiilor parlamentare cu ONG-urile de specialitate, Ecaterina Mardarovici a spus că a fost elaborat un program pentru a îmbunătăţi această comunicare, iar ultimele iniţiative, legate de Codul Audiovizualului, care au generat nemulţumiri, a demonstrat că lipseşte comunicarea.
Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a spus că îşi doreşte în denumirea conferinţei sintagma: „Recunoaşterea şi consolidarea rolului societăţii civile în procesul de dezvoltare democratică a ţării”, deoarece acest rol este foarte important. Oficialul a comunicat că, acum câţiva ani, a aflat pentru prima dată cum e să lucrezi cu societatea civilă. Atunci nişte tineri au venit cu o idee de a crea Parlamentul Tinerilor. Acestă iniţiativa care a dus la apariţia în premieră în ţară a Legii tineretului.
„Atunci am înţeles rolul important al societăţii civile. Am înţeles că nici procesul de integrare europeană nu poate fi organizat fără o participare activă a societăţii civile. Noi avem povara că nu suntem nişte parteneri ideali ai societăţii civile, dar vă sugerez să fiţi critici, duri unde e cazul, în aşa fel încât să vă ascultăm şi să luăm ca bază sugestiile, expertiza şi ideile care sunt foarte importante. Eu zic că acum avem o relaţie bună dintre Parlament şi societatea civilă, dar aceasta nu înseamnă că nu este loc de mai bine. Mai sunt probleme la luarea deciziilor în mod transparent”, a menţionat preşedintele Parlamentului.
Liliana Palihovici, vicepreşedintele Parlamentului, a subliniat că cea de-a 6-a ediţie a conferinţei anuale, ca niciodată, are un număr mai mare de participanţi şi speră că dezbaterile vor duce la îmbunătăţirea cooperării administraţiei cu societatea civilă. Urmează să se vadă cum societatea civilă poate ajuta la punerea în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE şi cum ONG-uri pot deveni mai active nu doar la Chişinău şi în câteva oraşe, ci şi în alte localităţi, astfel ca dialogul dintre autorităţi şi cetăţeni fie asigurat pe întreg teritoriul ţării.
Conferinţa a început cu un minut de reculegere pentru cei care au avut de suferit în urma violenţelor şi torturii de după evenimentele de pe 7-8 aprilie 2009.
