Din cei 19 candidaţi aprobaţi, pe parcursul anului 2015, în funcţiile de ambasadori doar doi au fost femei. Ca rezultat, femeile aflate la conducerea misiunilor diplomatice şi consulare au constituit 7,7% din total, cu o pierdere de gen în raport cu mandatul precedent de 5,1 puncte procentuale. Datele sunt prezentate în Profilul femeilor în procesul decizional, elaborat de UN Women Moldova şi Biroul Naţional de Statistică (BNS), transmite IPN.
Anul 2015 poate fi considerat un an controversat din perspectiva de gen pentru diplomaţia moldovenească. Dacă la începutul anului, la conducerea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare se aflau cinci femei, dintre care patru în funcţii de ambasador şi una în funcţia de consul, atunci după cea de-a două demitere de Guvern numărul acestora s-a redus în jumătate.
Studiul arată că un domeniu destul de specific pentru afirmarea femeilor pe scara decizională este cel al Serviciului Vamal. Conform datelor BNS, în anul 2014, femeile au constituit 28,2% în totalul funcţionarilor acestui serviciu. După tipul funcţiilor ocupate, femeile prevalează în cadrul funcţiilor de execuţie – 85,2% şi celor de conducere de nivel mediu – 65%. Doar 24,6% dintre femei deţin funcţii cu statut special, pe când funcţie de demnitate publică nu deţine nicio femeie în cadrul acestui serviciu.
Situaţia ar putea fi comparată cu Serviciul Fiscal de Stat, unde femeile deţin o pondere de 65,5% din personal, fiind prezente într-o proporţie de 67,3% în cadrul funcţiilor de execuţie şi de 57,7% în cadrul funcţiilor de conducere de nivel mediu. De menţionat că, în cadrul funcţiilor de conducere de nivel superior sau cu statut special, inclusiv celor de demnitate publică, femeile sunt absente.
Sistemul de justiţie este predominat de către femei, acestea deţinând o pondere de 75,7%. Şansele de afirmare a femeilor în poziţiile decizionale sunt modeste şi variază în funcţie de particularităţile instituţiei din cadrul sistemului.
Rămân modeste şi oportunităţile de integrare şi promovare a femeilor în poziţiiledecizionale din sistemul de ordine şi securitate publică. După o creştere spontană înregistrată în anul 2012, ca efect al reformei sistemului poliţienesc iniţiată în anul 2011, în următorii ani progresele au fost foarte lente şi neuniforme.
În cadrul domeniului ştiinţei şi dezvoltării femeile se confruntă cu probleme de sub-reprezentare. În anul 2014, în totalul cercetătorilor ştiinţifici femeile au constituit 48%. Analiza distribuţiei femeilor după tipul cercetătorilor reflectă că doar 19% dintre acestea deţin titlul de doctor habilitat, 47% au titlul de doctor în ştiinţe, iar 56% sunt fără grad ştiinţific.
Potrivit unui studiu realizat în anul 2014, peste 20% dintre respondenţi considerau că femeile sunt mai puţin capabile pentru a ocupa funcţii de conducere şi n-au ce căuta în politică.
