Asumarea răspunderii Guvernului privind adoptarea a 11 legi a fost necesară , însă legislativul nu este unicul vinovat de situaţia creată. Concluziile aparţin unor lideri ai partidelor din coaliţia de guvernare şi au fost lansate în cadrul emisiunii „Fabrika” de marţi seara de la postul de televiziune Publika TV, transmite IPN.
Valeriu Streleţ, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat, a declarat în cadrul emisiunii că proiectele de lege respective sunt foarte diferite, unele din ele nefiind prezentate în Parlament, iar altele se află în legislativ de mai mult timp. Streleţ a făcut referinţă la proiectul de Lege privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, prin care se stabilesc proceduri mai complicate de contestare a actelor emise de autoritatea competentă din cadrul CNA şi care ar putea genera anumite abuzuri. În acelaşi timp, proiectul de lege privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală se află în Parlament de aproape 2 ani, dar în acest timp a fost legea a fost votată în două lecturi, iar acum Guvernul nu a făcut decât să ajusteze nişte cifre.
Totuşi, deputatul PLDM consideră că „procesul a fost unul perfect şi necesar, deoarece unele dintre proiecte erau supuse unor dezbateri interminabile”.
Ion Hadârcă, preşedintele Partidului Liberal Reformator, justifică acţiunea Guvernului, deoarece „în situaţii excepţionale trebuie să se acţioneze în mod excepţional”. Potrivit lui Hadârcă, Parlamentul ar fi pierdut timpul cu examinarea unor legi mai puţin importante.
Preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, care de asemenea salută asumarea răspunderii de către Guvern, justifică restanţele Parlamentului de a vota unele legi importante prin „atmosfera şi agenda supraîncărcată în care a lucrat Parlamentul în ultima sesiune”.
Guvernul şi-a asumat marţi responsabilitatea politică pentru 11 proiecte de legi, inclusiv privind Nomenclatura combinată a mărfurilor; modificarea Codului Fiscal; cu privire la gaj; a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, care prevede majorarea salariilor între 20% şi 40% pentru diferite categorii de angajaţi; proiectul de modificare a Legii privind organizarea judecătorească; proiectul Legii cu privire la statutul judecătorului. În cazul dacă nu vor fi depuse moţiuni de cenzură în 72 de ore, proiectele de legi se vor considera adoptate.
