Cea mai mare parte a programului asumat de Guvern în domeniul mass-media pentru perioada 2009-2013 nu a fost realizată. Guvernarea a atins anumite obiective pe segmentul mass-media, însă niciunul dintre acestea nu a fost de natură să schimbe esenţial starea actuală de lucruri din domeniu. Astfel, energia politică a fost irosită în confruntări politice şi mai puţin în edificarea unui domeniu mediatic independent, capabil să contribuie la fortificarea democraţiei în ţară. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Reformele în domeniul mass-media în perioada 2009-2013: între promisiuni şi fapte”.
Unul din autorii studiului, Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, a spus că toate guvernele după 2009 au avut în programul de activitate fixată asigurarea libertăţii presei, iar angajamentele răspund 100% necesităţilor de modernizare a mass-media din Republica Moldova. Acesta a subliniat că acţiuni de promovare a libertăţii presei nu au mai fost prevăzute până în 2009 şi de aceea speranţele din partea mass-media în schimbare au fost foarte mari.
În acelaşi context, alt autor, Nadine Gogu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, a spus că din perspectiva accesului la informaţie, jurnaliştii se confruntă cu refuzuri din partea instituţiilor statului de a oferi informaţii de interes public sau sunt impuşi să achite anumite taxe. În multe cazuri, informaţia oferită de structurile de stat este filtrată şi oferă doar ceea ce convine funcţionarilor. Mulţi dintre aceştia nu oferă informaţii de interes public fără aprobarea prealabilă a superiorilor şi deseori refuză să răspundă la solicitările telefonice ale jurnaliştilor.
Autorii studiului vin cu recomandarea de ajustare a cadrelor normative la standardele internaţionale, de elaborare şi adoptare a unui mecanism legal de facilitare a accesului la informaţia de interes public. Totodată, este recomandată anularea taxelor oficiale pe care trebuie să le achite jurnaliştii pentru informaţiile de interes public. La fel de problematică este transparenţa procesului de acordare şi retragere a frecvenţelor de emisie, care este încă la nivel de intenţie. În opinai autorilor studiului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar trebui să acorde şi să retragă licenţe de emisie prin proceduri transparente, iar modalităţile de utilizare a frecvenţelor să fie monitorizate periodic în scopul de a evita orice tendinţă de concentrare a mijloacelor de comunicare în masă.
Preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Chiril Lucinschi, a spus că apreciază munca depusă de organizaţiile de media în elaborarea studiului, dar nu este de acord cu toate opiniile expuse. „Nu este corectă abordarea promisiunilor doar din perspectiva Guvernului, sunt şi alte instituţii care poartă responsabilitate. În contextul în care suntem republică parlamentară, o responsabilitate importantă revine inclusiv Parlamentului. Aceste instituţii trebuie diferenţiate în ceea ce ţine de promisiuni şi ar trebui să se facă specificarea care angajament şi cui îi aparţine”, a spus Chiril Lucinschi.
Acesta a adăugat că pentru adoptarea unor iniţiative legislative în Parlament este nevoie de votul a cel puţin a 51 de deputaţi, însă nu întotdeauna numărul de voturi poate fi acumulat. „Trebuie să diferenţiem intenţia Guvernului care a venit cu iniţiativele şi Parlamentul care le votează. Este important să analizăm şi activitatea Parlamentului. Atunci o să fie clar care sunt formaţiunile politice care nu şi-au dorit sau din cauză cărora nu s-au realizat aceste promisiuni”, a menţionat preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.
