Iniţiativele anticorupţie ale Ministerului Justiţiei corespund standardelor CoE, experţi

Pachetul de iniţiative legislative de combatere a corupţiei şi proiectul Legii cu privire la testarea integrităţii profesionale a actorilor din sistemul justiţiei, elaborate de Ministerul Justiţiei, corespund în general standardelor Consiliului Europei (CoE), chiar dacă anumite aspecte necesită o atenţie sporită, pentru a exclude riscul unor eventuale abuzuri. Acestea sunt concluziile preliminare ale experţilor Consiliului Europei, prezentate de către şeful adjunct al Reprezentanţei CoE la Chişinău, Ghenadie Barbă, în cadrul sesiunii finale de dezbateri publice pe marginea acestor iniţiative, transmite Info-Prim Neo. Experţii Consiliului Europei au formulat un şir de obiecţii şi propuneri de îmbunătăţire a acestor proiecte. Principale se referă la unele prevederi ale viitoarei legi cu privire la testarea integrităţii profesionale, dar şi în ceea ce priveşte testul poligraf. Experţii au remarcat totodată că asemenea inovaţii nu contravin practicilor acceptate de Consiliul Europei, iar Moldova ar putea deveni un model de aplicare a acestora în Europa de Sud-Est. Şeful adjuct al Direcţiei generale elaborarea actelor normative de la Ministerul Justiţiei, Lilia Ioniţă, a declarat că proiectele vor fi completate ţinând cont de sugestiile experţilor Consiliului Europei şi avizele expediate de instituţiile de drept şi organizaţiile neguvernamentale, pentru a fi expediate Guvernului într-o redacţie finală, în următoarele două săptămâni. Cât priveşte instituţiile naţionale, singurul aviz negativ din cele recepţionate a fost al Consiliului Superior al Magistraturii, care respinge integral iniţiativele anticorupţie ale Ministerului Justiţiei. CSM se opune adoptării acestor iniţiative, invocând prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar şi statutul judecătorului care, potrivit membrilor organului de autoadministrare judecătorească, diferă total de statutul altor persoane care cad sub incidenţa acestei legi. Printre principalele inovaţii ale acestor iniţiative se numără stabilirea obligativităţii testării la poligraf a candidaţilor la funcţia de judecător şi procuror, şi includerea în Codul Penal a unei noi norme care prevede confiscarea extinsă a averilor ce nu pot fi justificate, precum şi introducerea unei noi componenţe de infracţiune privind „îmbogăţirea ilicită”.