Gazoductul Iaşi-Ungheni ar putea însemna un traseu alternativ de alimentare a Republicii Moldova cu gaze naturale doar atunci când va fi edificată o magistrală a sistemului intern de transport gaze – Ungheni-Chişinău sau Ungheni-Drochia, care necesită o investiţie de 50 de milioane de dolari. De asemenea, este nevoie de o staţie de compresoare în regiunea Oneşti, România, investiţia solicitată fiind de 26 de milioane de dolari. Estimările sunt prezentate într-un studiu elaborat de IDIS Viitorul, transmite IPN.
Unul dintre autori, Sergiu Aparatu, a menţionat că tronsonul de reţea Ungheni-Bălţi este de capacitate mică şi nu va putea valorifica capacitatea gazoductului nou, de 1,5 mlrd metri cubi de gaze anual. O problemă ar putea fi şi apartenenţa reţelelor de transport de gaze societăţii Moldovagaz. Politica investiţională a acestei companii este stabilită de către acţionarul majoritar Gazprom, care nu ar avea interes economic de a dezvolta reţele magistrale de gaze naturale pe direcţia vestică.
„Pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului de gaze naturale este necesară implementarea pachetului Energetic III, trecerea reţelelor de transport gaze în subordinea totală a statului şi crearea unui monopol natural pe piaţa transportului de gaze, a menţionat Sergiu Aparatu.
În ceea ce priveşte transmiterea către SA Moldovagaz a reţelelor de gaze construite din banii autorităţilor locale, din surse private – proces despre care se vorbeşte şi care ar putea majora cota statului în SA Moldovagaz sau diminuarea datoriilor acumulate pentru gazele consumate – analistul propune realizarea unei reevaluări a valorii patrimoniului complexului de gaze, care nu s-a mai făcut din 1999.
Studiul recomandă impulsionarea dialogului pe domeniul energetic cu Federaţia Rusă, luând în consideraţie faptul că peste un anumit timp gazele ruseşti ar putea fi duse în Balcani, fără tranzitarea prin Ucraina şi Moldova.
În ceea ce priveşte „revoluţia energetică”, care ar putea fi provocată de exploatarea gazelor de şist, un alt autor al studiului, Marian Cepoi, a spus că Moldova nu dispune de rezerve de gaze de şist şi, chiar dacă ar dispune, nu se recomandă ţărilor mici să le exploateze, având în vedere consecinţele pentru mediu. Se poate însă negocia cu Ucraina şi România, şi semna eventual şi contracte, ca atunci când va începe exploatarea gazelor de şist, Moldova să aibă o garanţie.
Până atunci, Moldova are o posibilitate de a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu gaze, cu începere din 2016, prin importul de gaze convenţionale de pe platoul continental al Mării Negre, identificat de România. Rezervele sunt estimate să acopere consumul total al României pentru 3-4 ani. Aceste gaze ar putea fi mai ieftine decât cele ruseşti.
Prezent la lansarea studiului, deputatul Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare buget, economie şi finanţe, a spus că este necesar să fie estimate costurile tuturor alternativelor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze şi de iniţiat dialogul cu ţările şi proiectele internaţionale respective.
