La Chişinău victimele represiunilor regimului comunist-stalinist au marcat printr-un miting împlinirea a 67 de ani de la deportările în masă

Circa doua sute de persoane, victime ale represiunilor regimului comunist-stalinist şi rude ale acestora, au participat, vineri, 13 iunie, în scuarul Gării feroviare din capitală, la mitingul prilejuit de împlinirea a 67 de ani de la deportările în masă. Acţiunea a început cu un parastas pentru cei care nu s-au mai întors niciodată acasă. Participanţii la miting au păstrat un moment de reculegere şi au aprins lumânări, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, Valentina Sturza, a menţionat că, încărcaţi în vagoane pentru vite în condiţii inumane, cea mai mare parte a celor deportaţi la 13 iunie 1941, nu au mai revăzut niciodată pământurile Basarabiei. Datoria oamenilor de bună credinţă este să păstreze memoria miilor de nevinovaţi "care şi-au găsit moartea în pământurile reci ale Siberiei sau în deşerturile Kazahstanului". "În aceste vagoane, cu două geamuri mici, cu uşile încuiate, păziţi de soldaţi înarmaţi, erau urcaţi 22648 de persoane. 3470 de bărbaţi, capi de familie au fost duşi nu se ştie unde”, îşi aminteşte Valentina Sturza. Pentru Constantin Sava, locuitor din satul Truşeni, deportat la vârsta de 11 ani împreuna cu familia, totul a fost un calvar ce a durat nouă ani. Vieţile mutilate şi tinereţile pierdute ale miilor de moldoveni sunt întru totul pe seama regimului totalitar sovietic. La întoarcerea acasă victimele deportărilor nu au mai putut să-şi recupereze propriile gospodării, spune cu lacrimi în ochi locuitoarea din Hânceşti, Lidia Belorusev. Cei prezenţi la acţiunea de comemorare s-au arătat indignaţi de faptul că practic niciodată oficialităţile comuniste din R. Moldova nu-şi au făcut simţită prezenţa la o asemenea manifestare, în pofida invitaţiilor ce li s-au făcut. La miting au fost prezenţi reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Municipal Chişinău. Edilul capitalei a declarat că R. Moldova nu a ajuns în ziua în care să poată comemora aşa cum se cuvine victimele represiunilor regimului totalitar. Potrivit lui Dorin Chirtoacă, legislaţia R. Moldova, care ar trebuie să repună în drepturi pe cei ce au avut de suferit din urma deportărilor, este departe de a fi una loială faţă de aceşti oameni supuşi la atâtea chinuri. Compensaţiile de 540 lei sunt absolut ridicole faţă de suferinţa şi pierderile care le-au suferit familiile deportate, a menţionat primarul. Oficialii de la Primărie s-au angajat să ridice deportaţilor un monument până în iulie 2009. În ceea ce priveşte biserica deportaţilor, Dorin Chirtoacă promite că şi această problemă se va rezolva în curând, deoarece este pe ordinea de zi a Comisie pentru fondul de rezervă. Potrivit statisticilor oficiale, represaţi au fost circa 22648 de locuitori ai Basarbiei, dintre care doar 10 la sută mai sunt încă în viaţă. Victimele deportărilor susţin că cifrele sunt mai mari. Ei motivează prin faptul că statisticile s-au făcut reieşind dintr-o componenta de 3 persoane a unei familii deportate. Se ştie, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii. Deşi au fost operate mai multe modificări în Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice, până în prezent, o mare parte dintre persoanele nu-şi pot primi compensaţiile pentru averea confiscată în 1940-1941 şi după 1944. În timpul mmitingului de astăzi, ÎS „Radiocomunicaţii” a refuzat să asigure sonorizarea evenimentului, deşi între Primăria municipiului Chişinău şi respectiva întreprindere există un contract în acest sens. Autorităţile municipale au fost înştiinţate despre aceasta abia cu o oră înainte de începerea evenimentului.