La Timişoara, un basarabean este cel mai căutat neurochirurg, iar o rusoaică de la Chişinău – o căutată profesoară

Cirulaţia masivă a populaţiei de pe cele două maluri ale Prutului este benefică ambelor state, iar oficialităţile române recunosc sincer contribuţia basarabenilor la procesul de modernizare a României. Declaraţii în acest sens a făcut ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, într-un interviu oferit Agenţiei Info-Prim Neo cu ocazia Zilei de 1 Decembrie. Interviul este {publicat marţi, 29 noiembrie 2011}. „Aş dori, înainte de toate, să exprim recunoştinţa României pentru contribuţia basarabenilor stabiliţi în România la modernizarea şi progresul ţării mele. În fiecare oraş din România există deja comunităţi semnificative de basarabeni – unii de etnie rusă – care au ales să se stabilească la noi. Cunosc din proprie experienţă mai multe asemenea situaţii: în oraşul meu, un român basarabean a devenit cel mai căutat neurochirurg, iar o rusoaică de la Chişinău a ajuns nu doar un apreciat funcţionar public, ci şi o căutată profesoară de limbi străine. La fel de semnificativ este numărul mare de basarabeni care lucrează în ministere şi alte instituţii guvernamentale ale României. Spre norocul meu, unul dintre excelenţii diplomaţi din echipa Ambasadei este un român moldovean. Spun toate astea pentru a arăta credinţa mea că România poate fi o casă bună pentru basarabeni, de orice etnie ar fi ei, şi că ţara mea oferă tuturor multe posibilităţi de creştere personală şi profesională”, a spus ambasadorul Marius Lazurca. „Nu ştiu cu precizie câţi cetăţeni români s-au stabilit în Republica Moldova. Ceea ce pot mărturisi este că cei pe care eu i-am cunoscut par foarte fericiţi”, a spus el. În context, Marius Lazurca s-a referit eventualele modificări în procedura de trecere a frontierei după intrarea României în spaţiul Schengen. Prin intermediul Agenţiei, ambasadorul a răspuns unei întrebări venite din partea persoane concrete din Republica Moldova: „Apreciem mult oportunităţile mult mai mari decât cele din Republica Moldova pe care le-a deschis România pentru copiii noştri, dar şi pentru nepoţii noştri, în sensul serviciului, salariului, nivelului de viaţă în general, dar ce ne facem noi, miile de părinţii şi bunei din Moldova, când România va intra în zona Schengen, cum mai ajungem unii la alţii, dacă se vor înăspri condiţiile de trecere a frontierei? În general, se vorbeşte despre o nouă „cortină de fier” pe Prut în acest caz. Nu am vrea să ne rugăm ca România să nu fie acceptată în spaţiul Schengen...”, a fost întrebarea. „Vă mulţumesc pentru citarea mesajului de mai sus, care m-a emoţionat foarte tare. Sunt de acord cu semnatarul lui: existenţa – doar temporară, vă asigur! – a vizelor între ţările noastre este dureroasă şi trebuie să facem împreună totul pentru ca această situaţie vremelnică să afecteze cât mai puţină lume şi să dureze cât mai puţin. Este motivul pentru care, împreună cu alte state membre ale UE, România pledează pentru liberalizarea cât mai rapidă, imediată dacă ar fi cu putinţă, a circulaţiei cetăţenilor moldoveni în spaţiul UE. Este, de asemenea, motivul pentru care susţinem eforturile meritorii ale autorităţilor de la Chişinău în această direcţie. Şi vreau să vă spun că ceea ce face guvernul dumneavoastră este nu doar curajos, ci şi eficient, fapt de natură să ne dea speranţe reale”, a declarat Marius Lazurca. „În privinţa aderării României la spaţiul Schengen, vreau să repet aici cele spuse cu alte ocazii: noi aplicăm deja standardele consulare specifice spaţiului Schengen, prin urmare cei mai mulţi dintre cei care vor solicita viza noastră nu vor sesiza nicio diferenţă. Sau, dacă doriţi, cei mai mulţi vor sesiza o diferenţă pozitivă: faptul că viza românească va fi valabilă în aproape întreaga Europă. Sigur, vom fi şi noi nevoiţi să ne aliniem la exigenţele de cost ale spaţiului Schengen, ceea ce îi va obliga pe circa 20-30% dintre solicitanţi să suporte costul vizei”, a spus ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, într-un interviu oferit Agenţiei Info-Prim Neo.