În Republica Moldova, legislaţia destinată curmării actelor de corupţie din autorităţile publice este bună, însă doar la nivel teoretic. Autorităţile şchiopătează la capitolul aplicare. Această concluzie a fost enunţată de către directorul Transparency Internaţional – Moldova, Lilia Caraşciuc, care, împreună cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, au lansat, într-o conferinţă de presă la IPN, raportul „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale în 2013”.
În Raport sunt elucidate rezultatele aplicării a şapte politici anticorupţie: tratarea conflictelor de interese şi etica publică; declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii; calitatea paginilor web; transparenţa şi responsabilitatea în gestiunea finanţelor publice; funcţionarea sistemului de petiţionare; mecanismul intern de prevenire a corupţiei; calitatea liniilor fierbinţi, în 20 autorităţi publice centrale.
La conferinţă s-a menţionat că în anul 2013 a fost consolidat cadrul legal, fiind adoptate un şir de legi menite să asigure independenţa judecătorilor, să permită confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie, precum şi să permită testarea integrităţii. A fost introdusă răspunderea penală pentru îmbogăţirea nejustificată, au fost majorate amenzile pentru fapte de corupţie şi extinsă până la 15 ani interdicţia de a ocupa funcţii publice pentru cei condamnaţi pentru corupţie. Cu toate acestea, există lacune şi omisiuni care împiedică bună aplicare a politicilor în domeniu.
Potrivit autorilor cercetării, la general, autorităţile publice monitorizate au depus eforturi pentru a asigura implementarea politicilor anticorupţie în 2013. Comparativ cu anul precedent, autorităţile au avansat în aplicarea a astfel de politici cum ar fi: declararea veniturilor şi proprietăţii, tratarea conflictelor de interese şi promovarea normelor etice, calitatea paginilor web, funcţionarea liniilor fierbinţi.
Cele mai bune realizări în aplicarea politicilor anticorupţie le-au avut Ministerul Economiei, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Vamal, iar cele mai slabe – Ministerul Culturii.
Autorii studiului propun asigurarea instruirii continue a persoanelor responsabile şi a angajaţilor cu prevederile cadrului legal din domeniu, îmbunătăţirea comunicării şi schimbului de experienţă privitor la aplicarea politicilor, sporirea transparenţei rezultatelor aplicării politicilor, precum şi sporirea responsabilităţii conducătorilor autorităţilor publice centrale.
Cercetarea a fost susţinută financiar de Fundaţia Soros Moldova, în cadrul Programului Buna Guvernare.
