În perioada 3 mai 2014 – 3 mai 2015, mass-media din Moldova nu a evoluat, iar pe anumite segmente chiar a involuat. Clasamentele internaţionale au plasat ţara printre statele cu presă „parţial liberă”. Într-un an electoral, s-au accentuat problemele vechi, şi anume partizanatul politic al multor organe de presă influente, care au favorizat sau au defavorizat anumiţi concurenţi electorali, neglijându-se astfel atât normele juridice, cât şi cele ale deontologiei profesionale. Astfel de constatări se conţin în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova, prezentat într-o conferinţă de presă la IPN cu ocazia lansării evenimentelor din cadrul Zilelor libertăţii presei 2015. Evenimentele din acest an au sloganul: „Presa şi cetăţenii cer: Opriţi corupţia!”.
Nadine Gogu, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a specificat că mass-media rămâne politizată excesiv, noii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), ai Consiliilor de Observatori de la IPNA Compania „Teleradio Moldova” şi de la IPRA „Gagauziya Radio Televizionu” continuă să fie desemnaţi pe criterii politice, rămâne nesoluţionată problema accesului limitat al jurnaliştilor acreditaţi la Parlament.
Nadine Gogu a menţionat că pericolul concentrării mass-media se poate extinde şi în anul 2015, odată cu trecerea de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră. Programul de tranziţie la televiziunea digitală a fost votat de Guvern abia pe 22 aprilie 2015, deşi Moldova s-a angajat să desfăşoare procesul de tranziţie până pe 17 iunie 2015. În aceste condiţii, unii experţi întrevăd riscul ca noile licenţe digitale să ajungă în mâinile aceloraşi politicieni care deţin în prezent cele mai influente mass-medii.
În Memoriu se subliniază că într-un an electoral fenomenul politizării presei a depăşit toate limitele. De asemenea, ca şi în timpurile guvernării comuniste, în perioada de referinţă au existat tentative clare din partea politicienilor de a controla politic mass-media. Nadine Gogu a adăugat că perioada de referinţă a fost marcată de limitarea accesului la informaţie a jurnaliştilor acreditaţi la Parlament. Pe parcursul anului, a fost restricţionat accesul reprezentanţilor presei la şedinţele plenare ale deputaţilor. Jurnaliştilor li s-a rezervat o sala mică, unde au fost instalate 2 monitoare, iar informaţia care ajunge pe monitoare este selectată şi filtrată de către specialiştii din Parlament.
Societatea civilă din domeniu recomandă guvernanţilor să conştientizeze pe deplin rolul important pe care îl are mass-media în construirea unui stat democratic şi să trateze presa în conformitate cu standardele europene. Pentru aceasta autorităţile trebuie să realizeze fără tergiversări prevederile incluse în programul de activitate a Guvernului pentru perioada 2015-2018, privind mass-media, şi să creeze condiţii de muncă decente jurnaliştilor acreditaţi la Parlament. De asemenea, guvernării i se cere să asigure securitatea spaţiului informaţional, să adopte un nou Cod al audiovizualului, care ar exprima o viziune modernă, europeană.
Guvernării i se mai recomandă să asigure independenţa reală a Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi a Consiliilor de Observatori ale radiodifuzorilor publici, să întreprindă măsuri concrete şi eficiente care ar garanta ca tranziţia la televiziunea digitală terestră se va face în beneficiul cetăţenilor şi nu al celor care vor să monopolizeze domeniul audiovizualului şi să comunice eficient cu jurnaliştii şi instituţiile mass-media.
