Parlamentul a exclus dreptul la locuinţă socială pentru unii funcţionari

Statul şi administraţiile publice locale au fost scutite de obligaţiile de asigurare cu spaţiu locativ a unor categorii de funcţionari, a victimelor avariei de la Cernobâl şi represiunilor politice, precum şi a deputaţilor. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat în prima lectură de către majoritatea parlamentară la şedinţa legislativului de joi, 29 octombrie. Proiectul a stârnit nemulţumiri în rândul fracţiunii PCRM, astfel încât deputaţii comunişti nu au votat pentru el, transmite Info-Prim Neo. Potrivit legii adoptate, funcţionarii din rândul militarilor, poliţiştilor, judecătorilor, procurorilor, angajaţii misiunilor diplomatice şi alţii vor dispune de locuinţe de serviciu sau compensaţii pentru a-şi achita locuinţa, până când statul va crea fondul locativ în cauză. Victimele represiunilor politice vor avea dreptul la credit fără dobândă pentru construcţia locuinţelor noi, în cazul în care nu dispun de locuinţe în proprietate, ori vor beneficia de reparaţia locuinţei restituite sau avute până la represiuni. De apartament pe perioada mandatului vor beneficia deputaţii care nu locuiesc în mun. Chişinău, iar în cazul neasigurării acestea vor avea dreptul la o îndemnizaţie de a închiria apartament. Angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate precum şi cei ai Serviciului pază de Stat nu vor avea dreptul la locuinţă asigurată. Ei au fost lipsiţi şi de dreptul de a privatiza spaţiul locativ de serviciu, precum şi de dreptul la un teren pentru construcţia locuinţei individuale. De drept la locuinţă vor continua să beneficieze procurorii, pentru că o lege în acest sens a fost aprobată recent, a explicat ministrul justiţiei, Alexandru Tănase. El a declarat de la tribuna Parlamentului că prevederile legislative existente până în prezent pun în sarcina statului şi a autorităţilor publice locale (APL) obligaţii care, de cele mai multe ori, sunt imposibil de realizat din cauza capacităţilor materiale reduse. În aceste condiţii, devin inevitabile litigiile iar R. Moldova devine tot mai des condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în acest sens. Ministrul Justiţiei a mai spus că un imbold în rezolvarea acestei probleme l-a servit condamnarea recentă a R. Moldova la CEDO în cazul Olaru şi alţii contra Moldovei. CEDO a recomandat R. Moldova să remedieze problemele la nivelul legislaţiei existente. „Pentru operarea modificărilor în legislaţie, Guvernul are la dispoziţie un termen de 6 luni. Avem un an de zile pentru a executa acele hotărâri judecătoreşti care, potrivit calculelor Ministerului Justiţiei, s-ar cifra la suma de 12 mln euro la care s-ar adăuga şi suma de 700 mii euro cu titlu de cheltuieli de judecată şi daune morale”, a mai spus Tănase. În prezent, la CEDO sunt puse pe rol 353 de dosare la acest capitol. În acelaşi timp, multe hotărâri judecătoreşti în acest sens rămân neexecutate şi la nivel naţional. Fracţiunea PCRM nu a susţinut şi nici nu a votat acest proiect de lege. Deputaţii comunişti au declarat că „prin noile prevederi, guvernarea actuală demonstrează că nu doreşte să soluţioneze această problemă şi se eschivează într-un mod sfidător de la obligaţia de a identifica căi şi posibilităţi de asigurare cu spaţiu locativ a unui număr considerabil al populaţiei”. La criticile adresate autorilor de proiect, Alexandru Tănase a declarat că, în mare parte, proiectul de lege a fost pregătit încă de către fosta guvernare.