Parlamentul şi Guvernul văd diferit articolul 78 din Constituţie

Parlamentul şi Guvernul au viziuni diferite referitor la cum poate fi interpretat articolul 78 din Constituţie. Opiniile au fost expuse în cadrul şedinţei Curţii Constituţionale, care s-a întrunit, marţi, pentru a se expune asupra sesizării unui grup de deputaţi AIE privind procedura de alegere a şefului statului, transmite Info-Prim Neo. Deputatul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, unul dintre autorii sesizării, a declarat în cadrul şedinţei că circumstanţele pe care se întemeiază sesizarea sunt generate de modificările operate în Constituţie prin Legea din 5 iulie 2000, amendamentele constituţionale schimbând modalitatea de alegere a şefului statului. Deşi proiectul avizat de Curtea Constituţională prevedea alegerea preşedintelui Republicii Moldova cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, prin amendamentele deputaţilor acest prag a fost ridicat la 3/5 din numărul de voturi al deputaţilor aleşi. Intervenţia nejustificată a deputaţilor în textul iniţial al proiectului de lege, spune Mihai Ghimpu, fără o avizare de către Curtea Constituţională a amendamentelor propuse, a făcut posibilă instituţionalizarea unor proceduri specifice de alegerea a şefului statului, aducând un mecanism defectuos, neverificat din punct de vedere teoretic şi practic, fără a avea o viziune clară asupra impactului pe care îl poate produce în societate. Potrivit liderului PL, de fapt, prin lipsa de finalitate a reglementărilor constituţionale în ceea ce ţine de alegerea şefului statului, s-a conturat un sistem care a introdus dezechilibre ascunse, iar în anumite condiţii a destabilizat ordinea constituţională, generând instabilitatea politică în stat, în special pe parcursul ultimelor trei ani. Imposibilitatea formării unei majorităţi parlamentare în urma alegerilor din 5 aprilie 2009, 29 iulie 2009 şi 28 noiembrie 2010, care ar asigura alegerea preşedintelui republicii, nu permite funcţionarea normală a instituţiei preşedintelui Republicii Moldova, creându-se o situaţie fără precedent, a menţionat Mihai Ghimpu. „În cazul imposibilităţii de alegere a şefului statului, Constituţia nu prevede un alt mecanism de alegere a preşedintelui Republicii Moldova, ci lasă acest mecanism pentru a fi dezvoltat de legiuitorul ordinar în condiţiile prevederilor articolului 78 din Constituţie”, a declarat Mihai Ghimpu făcând trimitere la alineatul 6 al art. 78, care prevede că procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică. Parlamentarul a insistat pe necesitatea de a dezvolta prin lege organică un mecanism care ar instituţionaliza o procedură ce ar asigura alegerea şefului statului şi nu ar admite dizolvarea repetată a Parlamentului. Ministrul justiţiei, Oleg Efim, a declarat că are o altă opinie în privinţa aplicabilităţii articolului 78. „Sunt de acord că procedura nu este perfectă şi că blochează alegerea preşedintelui, duce la alegeri anticipate, dar, indiferent de ce procedura nu merge, ordinară, repetată, după interimat sau oricare altfel, când ajungem să numărăm voturile necesare pentru alegerea preşedintelui, ajungem la aliniatul 3 din articolul 78, care spune că este ales candidatul care a obţinut votul a 3/5 din deputaţii aleşi. După mine, nu exisă nicio raţiune are ar exclude aplicarea acestei norme”, a declarat ministrul justiţiei. Judecătorul Alexandru Tănase a solicitat în context opinia lui Oleg Efrim dacă este de latitudinea Curţii Constituţionale să decidă dacă este justificat în condiţiile actuale din ţară să acţioneze în baza interpretării textuale a articolul 78 sau mai degrabă să urmeze o interpretare funcţională, pentru a evita continuarea crizei constituţionale, „ţinând cont de faptul că articolul 78 este o normă de substanţă, dar din momentul în care a fost operată modificarea în Constituţie nu a generat o funcţionalitate. „Noi am avut un singur caz, din momentul modificării Constituţiei, când şeful statului a fost ales în procedură ordinară şi avem cinci cazuri când Parlamentul a fost dizolvat ca rezultat al acestei norme de substanţă. Dacă ar fi să analizăm această situaţie, dumneavoastră consideraţi că ar fi oportun ca Curtea să recurgă la o interpretare nu textuală, dar funcţională, pentru a vedea în ce măsură normele asigură funcţionalitatea instituţiilor statului”, a întrebat judecătorul. Oleg Efrim i-a răspuns că doar în baza principilor constituţionale poate să facă această interpretare funcţională. „Faptul invocat că acest articol a generat mai multe disfuncţionalităţi decât funcţionalitate indică asupra necesităţii modificării acestei norme constituţionale şi includerii acestui mecanism gradual. Consider însă că unica cale posibilă este ca modificarea Constituţiei să se facă doar potrivit procedurii prevăzute în Constituţie”, a spus Oleg Efrim. Un alt autor al sesizării, Tudor Deliu, care reprezintă PLDM, a declarat că a semnat această sesizare din cauza interminabilelor discuţii referitor la articolul 78. „Pe parcursul mai multor luni se duc discuţii interminabile referitor la art. 78. Aceste discuţii au bulversat societatea şi am semnat această sesizare pentru ca instanţa constituţională să pună punct prin hotărârea care o va adopta astăzi. Hotărârea Curţii este definitivă şi am să mă conformez hotărârii fără a supune interpretarea ei”, a declarat deputatul. După peste două ore de discuţii, CC a intrat în deliberări, după care se va expune asupra sesizării. Instanţa este solicitată să răspundă dacă: 1. Parlamentul poate fi dizolvat repetat pentru acelaşi motiv: nealegerea Preşedintelui Republicii Moldova?; 2. Se aplică repetat procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova prevăzută la art.78 din Constituţie după alegerea anticipată a noului Parlament dizolvat în legătură cu imposibilitatea alegerii şefului statului; 3. Poate dezvolta Parlamentul prin lege organică un mecanism care ar instituţionaliza o procedură ce ar asigura alegerea şefului şi nu ar admite dizolvarea repetată a Parlamentului”. La momentul difuzării ştirii (13.40) CC era încă în deliberări.