Persoanele cu hipoacuzie nu au acces la dezbaterile electorale televizate deoarece poturile TV nu asigură traducerea acestora în limbajul mimico-gestual. Persoanelor cu dizabilităţi mentale li se încalcă dreptul la vot, iar persoanele cu deficienţe de văz nu pot fi sigure că votul lor a mers către concurentul pe care îl preferă. La fel şi persoanele cu dizabilităţi locomotorii se confruntă cu probleme când vin la secţiile de votare, pentru că nu toate au rampe de acces sau uși suficient de largi pentru ca o persoană în cărucior să poată trece. Despre aceasta au comunicat, la o conferinţă de presă la IPN, reprezentanţi ai societăţii civile.
Directorul executiv al Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, Vitalie Meşter, a spus că societatea civilă încearcă să promoveze un proiect de lege pentru ca persoanele cu dizabilităţi să nu mai fie lipsite de drepturile lor juridice, electorale, ci să fie reprezentaţi de cineva la luarea deciziilor.
Igor Meriacre, preşedintele Asociaţiei „Motivaţie”, a subliniat că autorităţile trebuie să asigure accesibilitatea oamenilor cu dizabilităţi nu doar la secţiile de votare, ci şi la instituţiile publice, la cele de învăţământ şi de sănătate. Persoanele cu dizabilităţi ajung odată să-şi piardă susţinerea părinţilor, iar dacă nu au studii, nu au nici un loc de muncă ca să-și asigure traiul.
Natalia Cojocaru, coordonator de proiect la Keystone Human Services International Moldova, a remarcat că societatea civilă, în comun cu Comisia Electorală Centrală, a elaborat un proiect de regulament privind asigurarea dreptului la vot pentru cetăţenii cu dezabilităţi, dar acest proiect nu a fost adoptat pe motiv că nu ar exista destule resurse financiare şi umane. Societatea civilă face apel la autoritatea electorală centrală să revină la examinarea şi adoptarea Regulamentului care să fie implementat cel târziu la alegerile locale de anul viitor.
