Peste 10 ani centru istoric al capitalei riscă să nu mai existe

Grupul civic pentru patrimoniul cultural atenţionează autorităţile că centru istoric al capitalei riscă să nu mai existe peste 10 ani, dacă nu vor fi stopate de urgenţă procesele de distrugere a acestuia, transmite Info-Prim Neo. Ion Ştefăniţă, directorul interimar al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor, spune că Chişinăul este un oraş istoric pe cale de dispariţie. La nivel municipal nu există niciun fel de structură de protecţie, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric, arhitectural şi arhiologic. Potrivit lui Ion Ştefăniţă, Grupul civic pentru patrimoniul cultural a făcut deja demersuri către Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare, Direcţia autorizări şi disciplină în construcţii şi Inspecţia de Stat în Construcţii ca, începând din acest an, orice certificat de reconstrucţie, reinstaurare sau demolare să fie avizat de către Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor. Consilierul municipal Alexandru Corduneanu (PPCD) spune că monumentele au fost vandalizate pe toată perioada independenţei Republicii Moldova şi că ele continuă să fie distruse prin ruinare, demolare şi intervenţii degradante. „Centru istoric al capitalei este de nerecuperat, toate intervenţiile degradante sunt crime ecologice şi contra patrimoniului cultural”, a menţionat alesul local. Sergiu Ciocanu, preşedintele Secţiei din Republica Moldova a Consiliului Internaţional al monumentelor şi siturilor, a declarat că autorităţile din Moldova ignoră convenţiile la care a aderat ţara. „Autorităţile nu vor putea ignora la nesfârşit cele trei convenţii internaţionale în domeniul protejării patrimoniului la care a aderat Moldova. Noi solicităm ca guvernanţii să-şi onoreze obligaţiile stipulate în aceste documente”, a menţionat Sergiu Ciocanu. Membrii grupului, în frunte cu vicepreşedintele Asociaţiei arhitecţilor din Moldova, Vasile Eremciuc, cer autorităţilor şi organelor abilitate să se autosesizeze şi să întreprindă măsuri urgente pentru redresarea situaţiei deplorabile în care se află patrimoniul naţional. Aceştia cer: adoptarea unei legislaţii euro-conforme în domeniul protejării patrimoniului cultural şi arheologic; adoptarea unei hotărâri de guvern prin care toate instituţiile de proiectare să fie obligate să prezinte spre avizare proiectele noilor construcţii; crearea unui serviciu de arheologie preventivă pe lângă Ministerul Culturii. La fel se solicită şi crearea poliţiei de patrimoniu, care va dreptul să aplice sancţiuni organizaţiilor sau persoanelor fizice care atentează la integritatea moştenirii naţionale. Centrul istoric al Capitalei include 977 de edificii de arhitectură, 248 dintre care sunt monumente demolate. Grupul Civic pentru patrimoniul Cultural s-a constituit în toamna anului 2009 ca iniţiativă neformală a societăţii civile pentru a stăvili procesul de distrugere a Chişinăului.