Platformele electorale ale partidelor înscrise în cursa pentru alegerile din 30 noiembrie nu ţin cont de problemele femeilor şi tinerilor, pe care le abordează sumar şi ineficient. Acesta este concluzia unui studiu efectuat de Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.
„Constatarea noastră principală este că, de fapt, problemele bărbaţilor şi femeilor, în special ale femeilor, nu au fost abordate suficient de consecvent şi detaliat în platformele electorale şi aceasta reprezintă un risc foarte mare pentru că, indiferent de care partide sau candidaţi independenţi vor trece în Parlament, aceste probleme nu se vor regăsi într-o măsură destul de serioasă în programele de guvernare. Respectiv, riscăm ca în următorul mandat probleme structurale în acest domeniu să nu fie soluţionate”, a declarat Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, într-o conferinţă de presă la IPN.
El a explicat că platformele electorale ale partidelor au fost analizate după 13 criterii privind egalitatea de gen, pentru fiecare din ele primind scoruri între 0 şi 10, iar cel mai mare punctaj mediu a fost obţinut de PDM şi PL – 3,43, urmate de PLDM cu 3,21. În acelaşi timp, 8 formaţiuni au obţinut scoruri sub 1. Alexei Buzu a asemuit platformele electorale unor eseuri şcolare sau liste de cumpărături înainte de Crăciun, cu cadouri pentru diverse categorii de alegători. El a avertizat în privinţa promisiunilor unor pensii mai mari, subliniind că sistemul moldovenesc de pensii este deja deficitar şi va ajunge în curând falimentar.
Victoria Apostol, cercetător CReDO, a menţionat că unele domenii sunt feminizate, precum sănătatea, iar altele masculinizate, precum agricultura, atât din punct de vedere al persoanelor care lucrează în aceste domenii, cât şi al celor care beneficiază de pe urma lor, iar concurenţii electorali acordă o atenţie sporită domeniilor masculinizate. Totodată. Victoria Apostol a menţionat că unii concurenţi promit că vor combate violenţa domestică şi încurajează femeile să raporteze cazurile de violenţă domestică, însă nu propun măsuri concrete în domeniu. Printre măsurile care ar trebui incluse în programele electorale ale partidelor, Victoria Apostol a sugerat introducerea testării gratuite pentru cancer mamar şi de col uterin, inclusiv pentru femeile care nu au asigurare medicală şi eliminarea diferenţei de vârstă de pensionare între femei şi bărbaţi.
Alex Petrov, secretar general al CNTM, a menţionat că dimensiunea de tineret a platformelor electorale a fost evaluată după 8 criterii, iar situaţia este similară cu cea privind egalitatea de gen. „Tinerii nu sunt priviţi ca un sector autonom, ca un sector care nu are nevoi şi probleme specifice. În genere, politicile de tineret nu sunt menţionate ca atare”, a remarcat Alex Petrov. Potrivit lui, o bună parte din prevederile platformelor sunt copiate din cele din 2010, iar majoritatea nu sunt susţinute de date statistice, studii sau măcar referinţe la actele legislative relevante. Cel mai bun scor a fost obţinut de partide la promovarea tinerilor în procesul decizional din cadrul partidului, însă cel mai mic scor a fost la promovarea lor în cadrul structurilor administraţiei locale. De asemenea, Alex Petrov a menţionat că, deşi tinerii sunt adesea abordaţi la pachet cu domeniul asistenţei sociale, scorul platformelor privind politicile prietenoase tinerilor este printre cele mai mici. El a mai declarat că CNTM lucrează cu organizaţiile de tineret ale partidelor şi a iniţiat discuţii privind posibilitatea introducerii unei cote de reprezentare a tinerilor pe listele electorale, asemenea cotei de gen.
