Presa nu oferă o imagine clară a proporţiilor traficului de persoane în Moldova, CIN

Principala sursă de informare la tema traficului de persoane şi violenţei în familie sunt comunicatele de presă difuzate de poliţie şi procuratură. Reporterii şi editorii din presă aproape că nu se documentează suplimentar şi nu verifică faptele, prezentând doar punctul de vedere al oamenilor legii, nu şi al victimelor sau persoanelor bănuite − arată un raport de monitorizare prezentat la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie, transmite Info-Prim Neo. Începând cu 1 septembrie 2010 şi până la 31 august 2011 au fost monitorizate 19 ziare naţionale şi locale. În această perioadă acestea au publicat peste 700 de materiale la tema migraţiei, violenţei în familie şi traficul de fiinţe umane. „Numărul materialelor a fost în creştere, însă fiecare al doilea material este o ştire. În marea majoritate a materialelor lipsesc comentariile profesioniştilor asupra cazurilor şi fenomenului în general. De asemenea, materialele nu oferă o imagine clară cititorului despre proporţiile acestor fenomene în Republica Moldova”, a informat redactorul-coordonator la Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIN), Natalia Porubin. Monitorizarea a arătat că unele mijloace de informare în masă utilizează termeni inadecvaţi pentru a descrie victimele traficului şi violenţei în familie. În unele cazuri jurnaliştii au dezvăluit identitatea victimelor şi a suspecţilor. Aproape 60% din materiale se bazează pe o singură sursă de informaţie. „Unii jurnalişti mă sună şi îmi spun că vor să intervieveze şi să filmeze victima, vor să afle date din viaţa acesteia. Atunci mă pomenesc într-o situaţie stupidă. Muncesc zi de zi ca să refac psihologic persoana care a fost abuzată sau traficată şi sunt rugată să îi cer să spună public despre ceea ce a avut de suferit”, a spus psihologul Centrului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi potenţiale victime, Lilia Gorceag. Raportul formulează şi câteva recomandări pentru jurnaliştii care scriu despre traficul de fiinţe umane, migraţie şi violenţa domestică. Astfel, se recomandă evitarea cuvintelor care ar da calificative victimelor, gen prostituată. Jurnaliştii trebuie să evite oferirea detaliilor din viaţa victimei, dar şi a bănuitului. Se cere respectarea prezumţiei nevinovăţiei şi, dacă jurnaliştii efectuează o investigaţie în paralel cu organele de drept, se solicită consultarea cu acestea pentru a nu prejudicia ancheta şi a nu dăuna potenţialelor victime. Raportul de monitorizare mass-media a fost elaborat de către CIJ cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în cadrul Programului de parteneriat între mass-media, societatea civilă şi instituţiile publice.