Protestele de amploare din centrul capitalei vor fi reluate, în cazul în care, revendicările ce se conţin în rezoluţia Forumului civic de săptămâna trecută, nu vor vor fi îndeplinite. Participanţii la Forum au declarat joi, 4 februarie, la o conferinţă de presă la IPN, că guvernanţii trebuie să-şi asume consecinţele, în cazul în care nu acceptă solicitările incluse în rezoluţie, pe motiv că inacţiunile lor pot provoca societatea la proteste dure.
„Într-o societate democratică orice guvern ar fi plecat. Protestele vor fi organizate pentru a face presiuni directe. La prima şedinţă a Parlamentului oamenii vor veni şi vor face presiune din afară, în cazul în care nu va exista bunăcredinţă din partea lor”, a declarat Vasile Năstase, unul dintre liderii Platformei civice „Demnitate şi Adevăr”.
Un alt membru al Platformei, Chiril Moţpan a menţionat că actuala guvernare are la dispoziţie termenul de 30 de zile pentru a înfăptui revendicările incluse în rezoluţie. Potrivit lui, acest termen a fost acordat în concordanţă totală cu legislaţia şi cu cerinţele cetăţenilor pentru ca ei să purceadă la onorarea cerinţelor populare. „Dacă nu vor întreprinde nicio acţiune, aşa cum au făcut-o şi până acum, revolta va lua o nouă amplitudine, vor deveni mult mai dure şi în număr extraordinar de mare încât nu cred că merită ca guvernanţii să aştepte ca cetăţenii să vină şi să plece acasă”, a menţionat Chiril Moţpan.
Preşedinta Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, foarte mult se operează cu faptul că se tensionează situaţia încă mai tare şi guvernanţii cer să fie lăsaţi să conducă spunând că vor arăta că sunt în stare. „ Aceste cerinţe deşi unora le par destul de dure, altora le par destul de uşoare. La proteste urmăream foarte multe persoane în etate care spuneau „Nu le daţi finanţare pentru că o vor fura”. Este deja la limita răbdării”, a menţionat Lilia Carasciuc.
În rezoluţie, participanţii la Forum au cerut ca dialogul cu guvernarea să fie mediat de partenerii internaţionali. În acest sens, directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, susţine că cea mai potrivită instituţie în acest sens este Consiliul Europei. „Vom continua să monitorizăm implementarea şi vom veni cu următorul set de revendicări pentru perioada ulterioară. Ei nu pot fi lăsaţi nemonitorizaţi. Există presiunea societăţii asupra guvernării şi condiţionalităţile finanţatorilor internaţionali, doi factori macro care trebuie să forţeze guvernarea să accepte măcar mici reforme”, a menţionat directorul IPP.
Fostul viceministru al educaţie, Igor Grosu, nu exclude că guvernarea va încerca să bifeze repede realizarea unor cerinţe din rezoluţie. „Sarcina noastră este să analizăm foarte atent toate iniţiativele legislative şi de fiecare dată să scoatem în vileag care sunt schemele. Apetitul şi dorinţa de a controla în continuare aceste instituţii care trebuie să lupta împotriva corupţiei va persista”, a menţionat Igor Grosu.
Autorii rezoluţiei cer guvernării să modifice o serie de acte legislative, să demită şefii unui şir de instituţii, să identifice soluţia pentru alegerea următorului preşedinte de către popor şi pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
