Mass-media din Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme, începând de la legislaţia defectuoasă din domeniu şi până la impedimente de activitate. Peste 100 de jurnalişti şi persoane afiliate domeniului au discutat, în perioada 27-28 octombrie, în cadrul primului Forum mass-media, organizat de Consiliul de Presă, despre problemele menţionate şi au venit cu recomandări de îmbunătăţire a situaţiei, transmite IPN.
Ludmila Andronic, preşedintele Consiliului de Presă, a spus că există o dorinţă sinceră a facultăţilor de jurnalism să înţeleagă ce fel de profesionişti să furnizeze pe piaţă, dar e nevoie de mai multă comunicare. În cadrul activităţilor forumului s-a propus ajustarea studiilor la necesităţile realităţilor mediatice, revederea programelor universitare în vederea pregătirii jurnaliştilor ca reporteri specializaţi pe diferite domenii, dar care să deţină cunoştinţe din mai multe tipuri de jurnalism, s-a discutat despre necesitatea revizuirii curriculei de limbi străine, astfel ca absolvenţii să aibă aptitudini de înţelegere, traducere şi scriere a textelor într-o limbă străină. S-a spus că e nevoie de pregătit mai mulţi manageri media. Se cere o nouă specialitate la facultate - „ştiinţe media” - care să pregătească cercetători în domeniul media. Se cere şi introducerea unui modul liceal „cunoştinţe media” în cadrul educaţiei civice, unde elevii deja să studieze citirea critică a presei.
Jurnalistul Vasile Botnaru s-a referit la dezinformarea făcută de unele instituţii mass-media, spunând că cei practică dezinformarea au reuşit să o facă şi de la evenimentul dat. Vasile Botnaru a menţionat că la un atelier al Forumului se propunea ca pe colegii care dezinformează să nu-i mai salute jurnaliştii integri, să nu li se mai întindă mâna şi crede că doar aşa se va reuşi disciplinarea lor.
Vasile State, directorul executiv al APEL, a comunicat că trebuie să se renunţe la tot felul de modificări legislative fără a avea o strategie complexă cum trebuie să se dezvolte audiovizualul. La atelierul moderat de Vasile State s-a discutat că există o situaţie dramatică pentru radiodifuzorii regionali şi locali, aceştia consideră că trebuie promovate măsuri de susţinere din partea statului pentru ca ei să nu dispară.
Natalia Morari, moderatoare de talk-show-uri, a spus că s-a organizat un sondaj anonim în cadrul căruia s-a descoperit că de două ori mai mulţi jurnalişti recunosc că în redacţiile în care lucrează s-a manipulat cel puţin o dată. Aceasta a propus modificarea Codului Audiovizualului, să fie introdusă definiţia de „manipulare”. De asemenea, jurnalista a adăugat că asanarea situaţiei în mass-media ţine mai degrabă de breaslă şi s-a propus înfiinţarea unui juriu din care să facă parte cei mai integri oameni din domeniu, care va monitoriza regulat toată presa din Moldova, va expertiza cele mai crase cazuri de manipulare şi va prezenta lunar topul mass-media de încredere din Moldova. Astfel consumatorii vor cunoaşte ce presă urmăresc. Pentru a îmbunătăţi calitatea jurnalismului printre tinerii profesionişti se propune ca jurnaliştii deja formaţi să meargă la facultăţi şi să susţină lecţii publice pentru tineri, iar dreptul de a elibera legitimaţii de jurnalist să-l deţină doar o instituţie cu credibilitate, cum ar fi CJI.
Ion Terguţă, jurnalist şi director Mir TV Moldova, care a moderat atelierul privind publicitatea, a comunicat că este nevoie de o nouă Lege a publicităţii şi că legea votată în 1997 a fost concepută într-un moment când în Moldova nu exista piaţă şi nici audiovizual, iar acum legea nu mai satisface jucătorii de pe piaţă. Este nevoie și de un organ de reglementare a publicităţii.
Dumitru Ciorici, fondatorul agora.md, a spus că un subiect abordat la atelierul pe care l-a moderat este protecţia presei online de atacurile cibernetice. O altă propunere ţine de acordarea facilităţilor fiscale pentru instituţiile de presă. Se vrea mai multă transparenţă, echipele editoriale ale redacţiilor online să fie prezentate la o rubrică specială pe site.
Petru Macovei, directorul executiv al API şi secretarul Consiliului de Presă, care a moderat atelierul privind presa scrisă, a subliniat că de foarte mulţi ani editorii de presă periodică se plâng de condiţii discriminatorii în raport cu ei, promovate de Poşta Moldovei. L-a atelier s-a înţeles că Poşta Moldovei se foloseşte absolut incorect de o prevedere proastă din Legea poştei, unde nu scrie nimic despre obligativitatea de a distribui ediţiile periodice. Astfel se va insista pe modificarea Legii poştei, ca Poşta Moldovei să se oblige să distribuie ediţiile periodice. S-a mai discutat despre necesitatea de a promova programe de subvenţionare indirectă a serviciilor de distribuire a presei scrise.
Expertul străin, Yuri Goligorsky, fost editor-şef al Serviciului mondial BBC, a menţionat că problemele enunţate nu sunt actuale doar pentru Republica Moldova şi că în toate statele e la fel. Expertul i-a îndemnat pe colegii din Moldova să vadă cum, spre exemplu, s-a dezvoltat postul TV rusesc „Dojdi”, acesta fiind urmărit online de majoritatea publicului. „Dacă veţi face un post calitativ şi îl veţi promova online, veţi avea succes enorm. Nu scăpaţi revoluţia internetului”, a făcut un îndemn Yuri Goligorsky.
Forumul mass-media este organizat în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociaţia Presei Electronice (APEL) şi Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova (CTJM). Desfăşurarea Forumului este finanţată de Programul Mass-Media al Fundaţiei Soros-Moldova şi co-finanţată de Consiliul Europei şi Fundaţia Est-Europeană.
