Rectorii consideră că proiectul Codului învăţământului necesită a fi îmbunătăţit şi sincronizat cu prevederile Procesului de la Bologna

Rectorii instituţiilor de învăţământ superior din Moldova consideră că proiectul Codului învăţământului, care urmează să înlocuiască Legea învăţământului din 1995, este unul binevenit şi mult aşteptat, dar necesită a fi îmbunătăţit şi sincronizat cu prevederile Procesului de la Bologna. Obiecţiile asupra documentului au fost expuse luni, 3 noiembrie, în cadrul şedinţei Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, transmite Info-Prim Neo. Obiecţiile se referă, în special, la finanţarea sistemului educaţional şi acreditarea instituţiilor. Rectorii insistă ca noul cod să prevadă finanţarea sistemului de învăţământ cu cel puţin 7% din produsul intern brut şi nu de până la 7% cum prevede proiectul, ceea ce poate însemna şi 2 şi 3%. Potrivit lui [Ion Bostan, preşedintele Consiliului rectorilor, rectorul interimar al Universităţii Tehnice din Moldova (UTM)], se propune ca în proiect să fie inclus un compartiment aparte – participarea agenţilor economici la pregătirea cadrelor. „90% din economia R. Moldova este privatizată. Ramuri întregi sunt privatizate. De ce agenţii economici trebuie să pună numai pe spatele bugetului statului pregătirea cadrelor? În multe ţări europene învăţământul superior este susţinut de către agenţii economici, care contribuie cu un anumit procent de la fondul de salarizare”, motivează Ion Bostan. Rectorul UTM consideră că interzicerea pregătirii cadrelor în bază de contract în universităţile de stat va avea consecinţe negative, în cazul în care nu se va găsi o cotă suficientă de la bugetul de stat. Ion Bostan crede că universităţilor de stat trebuie să li se permită parţial instruirea în bază de contract. De asemenea, el susţine că trebuie create mecanisme pentru motivarea studenţilor să înveţe – dreptul de a ocupa locurile finanţate de stat trebuie să fie reconfirmate în fiecare an, nu doar la admitere. [Rectorul Academiei de Studii Economice (ASEM), Grigore Belostecinic], susţine că problema finanţării nu este destul de clar expusă în proiectul codului. „În cazul în care universităţile publice vor fi finanţate integral de la bugetul de stat, ar fi cazul ca aceasta să nu fie la un nivel mai jos decât în prezent când există două surse de finanţare: de la buget şi din sursele speciale. În caz contrar, se poate duce la o degradare a instituţiilor”, spune Belostecinic. Rectorii nu sunt, de principiu, împotriva finanţării universităţilor exclusiv de la bugetul de stat, dar cred că este imperios ca finanţarea bugetară să fie suficientă pentru a asigura un nivel înalt al calităţii studiilor, subliniază rectorul ASEM. Acesta pledează pentru ca să fie permisă acreditarea universităţilor după niveluri (licenţiere, masterat, doctorat). Deşi Procesul de la Bologna, la care a aderat R. Moldova, prevede aceste trei cicluri de învăţământ superior, în proiectul codului doctoratul este stipulat ca şi învăţământ post-universitar. [Ion Ababii, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”], care a trecut acum 4 ani la finanţare integrală din bugetul de stat, susţine că instituţia se descurcă greu, în special în ceea ce priveşte salarizarea cadrelor universitare. Ion Ababii crede că acreditarea universităţilor trebuie efectuată de către o structură nesubordonată Ministerului Educaţiei şi Tineretului, iar comisia de acreditare trebuie să includă şi experţi din alte ţări. În opinia [rectorului Universităţii de Stat din Tiraspol cu sediul la Chişinău, Mitrofan Ciobanu], este necesară o redactare capitală a codului din punct de vedere al terminologiei pedagogice. De asemenea, rectorul este de părere că trebuie accentuat rolul Ministerului Educaţiei şi Tineretului, care trebuie să fie „prima vioară” în sistemul educaţional. Proiectul Codului învăţământului a fost făcut public la începutul lunii octombrie şi urmează a fi aprobat de Parlament până la sfârşitul anului. Potrivit ministrului educaţiei, Larisa Şavga, proiectul conţine o serie de inovaţii, care vor duce la modernizarea sistemului educaţional din Moldova.