RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 22-28 martie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 22 martie
Depozitele noi atrase la termen, în creștere față de anul trecut
Depozitele noi atrase la termen, în luna februarie, au constituit 2 234,5 milioane de lei. Cifra este în creștere cu 17,4% față de luna februarie a anului trecut. Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 65,4%, iar a celor în valută – 34,6%, transmite IPN cu referire la datele Băncii Naționale a Moldovei. Volumul depozitelor atrase în moneda națională a constituit 1 462,0 milioane de lei (-2,6% față de luna precedentă și +25,7% față de februarie 2020). Volumul depozitelor atrase în valută recalculat în lei moldovenești a constituit 772,5 milioane de lei (-3,1% față de luna precedentă și + 4,4% față de februarie 2020). În luna februarie, depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice cu o pondere de 79,4% (50,8% fiind depozitele atrase în moneda națională și 28,6% cele în valută).
Expert, despre deprecierea leului moldovenesc
Tendința de depreciere a leului în raport cu principalele valute este o continuare a tendințelor de pe parcursul anului trecut. În condițiile în care, anul curent, se așteaptă o inflație foarte mică, fapt ce înseamnă o creștere foarte mică a prețurilor, această depreciere este cumva binevenită. Și chiar dacă va persista o anumită depreciere a leului, acest lucru nu va afecta semnificativ nivelul prețurilor. Contactat de IPN, Alexandru Fala, economist de la Centrul Expert-Grup, explică faptul că unul din principalele riscuri ale deprecierii leului ține de faptul că induce o scumpire a bunurilor. Respectiv, bunurile importate devin mai scumpe, fiind vândute și pe interior mai scump. În opinia sa, în momentul în care ne așteptăm la o accelerare foarte lentă a inflației, această depreciere nu afectează puternic, nu creează riscuri serioase și poate chiar este favorabilă.Alexandru Fala a menționat că deprecierea leului moldovenesc nu este eterminată de niște factori interni. În Republica Moldova, cursul oficial este, de fapt rata, leului față de dolar, iar cursul față de celelalte valute se determină deja în funcție de această rată oficială și cotațiile internaționale față de dolar. Pentru a afla cursul oficial al leului față de euro, întâi se ia cursul leului față de dolar și se ia de pe piețele internaționale cursul dolarului față de euro sau invers. În funcție de aceste două variabile, se face cursul leului față de euro și nu doar, dar și față de celelalte valute.
Cine sunt și ce fac străinii angajați în Republica Moldova
Mai bine de 2200 de străini, din 89 de țări, dețin în Republica Moldova permis de ședere valabil, în scop de muncă. Într-un răspuns pentru IPN, Biroul Migrație și Azil (BMA) menționează că 80% din străinii care imigrează în Republica Moldova în scop de muncă sunt documentați în calitate de lucrători imigranți, lucrători detașați sau străini angajați în proiecte investiționale de importanță națională și proiecte de asistență externă. Cel mai des străinii sunt antrenați în construcții (construcția clădirilor, drumurilor, proiectelor de infrastructură), producerea utilajului sau accesoriilor (producerea firelor, cablurilor izolate), alimentație publică (în special patiserie), în aviație, în domeniul învățământului și sportului. Cei mai mulți străini angajați în Republica Moldova sunt din: Turcia, Ucraina, România, Azerbaidjan, Federația Rusă și Italia. Iar cei mai puțini – câte un angajat – din: Bangladesh, Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Iran, Malta etc. Pe parcursul anului trecut, 1371 de străini au primit dreptul de ședere în scop de muncă, iar pentru 873 de persoane acest drept a fost prelungit. Pe parcursul aceluiași an, dreptul de ședere în scop de muncă a fost revocat la 218 persoane, iar în anul 2019 – la 216 persoane. Revocarea dreptului de ședere are loc în cazul rezilierii contractului, schimbării locului de muncă de către persoana angajată.
Codurile și parolele de pe cardul bancar nu trebuie divulgate nimănui, guvernatorul BNM
La efectuarea plăților fără numerar, persoanele nu trebuie să divulge niciun cod și nicio parolă de pe card, nici chiar angajaților băncii. În ultimul timp, tot mai mulți moldoveni plătesc cu cardul bancar, a menționat astăzi, 22 martie, Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, la lansarea Săptămânii Internaționale de Educație Financiară, care are loc în perioada 22-26 martie. Octavian Armașu a relevat că o persoană bine informată în aspect financiar nu comite greșeli de supraîndatorare, la luarea unui credit. Va alege o variantă optimă de contractare a acestuia și va găsi o alternativă de a evita un credit de consum. Mai mult, va reuși să facă pașii necesari de la economii la investiții. În cadrul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară, a fost lansată Platforma de educație financiară „Moldova Banking Hub”. Elevi, studenți, profesorii, dar și publicul larg sunt ajutați de experții BNM să înțeleagă mai bine cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova. Participanții au posibilitatea să discute cu experții băncii centrale la diverse subiecte din domeniul financiar-bancar. Doritorii de a participa la discuții, se pot înregistra completând formularul online sau pot transmite solicitarea pe adresa electronică educatia.financiara@bnm.md. BNM se alătură în fiecare an evenimentului „Global Money Week” (Săptămâna , în cadrul căruia publicul din aproape 175 de țări își exprimă dorința de a învăța să se orienteze în lumea financiară.
Sindicatele propun mai multe măsuri de protecție social-economică a populației
În continuare este actual de a aplica măsuri care ar viza subvenționarea directă a salariilor în cazul situațiilor de suspendare a activității, staționare sau șomaj tehnic al lucrătorilor. Este vorba despre cel puțin cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al economiei – 2 935 de lei. Despre aceasta, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova menționează într-o scrisoare adresată premierului interimar Aureliu Ciocoi, președinte al Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Potrivit sindicatelor, această măsură are menirea de a menține relația de muncă dintre angajator și lucrător și, ulterior, ar permite o revenire mai ușoară la activitatea normală a unităților economice. Totodată, în cazul restricționării activității instituțiilor de învățământ preșcolar și primar, potrivit CNSM, urmează a fi elaborat un mecanism de susținere a părinților cu copii care frecventează aceste instituții. O altă categorie puternic afectată de pandemia de coronavirus o reprezintă tinerii. Potrivit președintelui Confederației, Oleg Budza, pentru a menține tinerii pe piața muncii internă este necesar de a promova și susține pe larg deschiderea afacerilor proprii, inclusiv prin acordarea unor credite preferențiale cu rată redusă a dobânzii, precum și includerea tinerilor în programe de recalificare și de formare profesională.
● MARȚI, 23 martie
Termoelectrica atenționează: Echipamentele termotehnice neconforme sunt periculoase
Intervențiile neautorizate în sistemele de încălzire interne ale clădirilor și înlocuirea pe propria răspundere a echipamentelor reprezintă un risc asupra sănătății locatarilor și pot provoca daune materiale majore. Atenționarea vine de la Termoelectrica după ce, în prima jumătate a lunii martie, au fost înregistrate două defecțiuni ale sistemelor interioare din blocurile locative provocate de utilizarea echipamentelor neconforme. Primul caz a fost înregistrat în sectorul Râșcani, iar cel de-al doilea în sectorul Botanica al capitalei. Ambele incidente s-au soldat cu inundarea apartamentelor în urma cedării echipamentelor utilizate, aducând prejudicii material. Potrivit lui Veaceslav Eni, directorul general al Termoelectrica, modificarea sistemului ingineresc de alimentare cu căldură și apă caldă din interiorul blocului este periculoasă și poate cauza prejudicii majore, de aceea, Termoelectrica mizează pe responsabilitatea atât a consumatorilor, de a efectua doar intervenții autorizate în sistemul de încălzire, cât și a Gestionarului Fondului Locativ, care are în competență verificarea și buna gestionare a sistemelor inginerești din clădiri.
În februarie, gradul de acoperire a cererii nete de valută a constituit 94,7%
În luna februarie 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 94,7%, comparativ cu 93,7% în luna ianuarie. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut cu 6,6 milioane de dolari (+3,8%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici – cu cinci milioane de dolari (+2,7%).Totodată, BNM a intervenit prin procurări nete de valută în sumă de 3,1 milioane de dolari pe piața interbancară locală. În februarie, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,9% în raport cu dolarul SUA, până la 17,4505 USD/MDL, comparativ cu 17,2916 USD/MDL în luna ianuarie. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (78,7%).
Peste 5,5 mii de credite au fost acordate în 3 ani de la lansarea programului „Prima Casă”
La trei ani de la lansarea programului de stat „Prima Casă”, numărul de locuințe procurate prin intermediul programului a ajuns la 5550. Suma totală a creditelor acordate de către bănci este de 2,8 miliarde de lei, iar valoarea totală a garanțiilor active constituie 1,4 miliarde de lei. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Finanțelor, compensațiile acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” au fost de 42,3 milioane de lei. Din 5550 beneficiari, mai bine de 3,8 mii sunt familii, iar 1,7 mii sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,4 ani. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 605,16 mii lei. Din numărul total de locuințe procurate, mai bine de 5,1 mii sunt amplasate în zonele urbane, iar 359 – în zonele rurale. Peste 5 mii de locuințe procurate sunt apartamente, iar 472 – case de locuit individuale.
● MIERCURI, 24 martie
Moldova va beneficia de 685 de mii de dolari pentru sectorul agricol
Republica Moldova va beneficia de 685 de mii de dolari din Fondul Verde pentru Climă pentru a integra politicile de adaptare la schimbările climatice în documentele strategice din sectorul agricol. Anunţul a fost făcut de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. În cadrul evenimentului de lansare a proiectului, desfășurat online, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, Ion Perju, a menționat că vulnerabilitatea sectorului agricol este caracterizată prin expunerea majoră la temperaturi medii anuale ridicate și fenomene meteorologice extreme, frecvente în ultimii ani. „Fenomene ce cauzează declin în productivitatea agricolă, pierderi financiare enorme cu efect negativ asupra întregii economii naționale. În acest context, sporirea rezilienței și adaptării la impactul schimbărilor climatice a sectorului agricol este o necesitate stringentă”, a spus Ion Perju. Proiectul a fost lansat astăzi, 24 martie, la Chișinău, şi va fi implementat în următorii trei ani.
În primele două luni, remitențele au fost într-un volum record pentru Moldova
În primele două luni ale anului curent, transferurile de peste hotare efectuate în favoare persoanelor fizice prin intermediul băncilor au fost de 219 milioane de dolari. Cifra reprezintă un record absolut pentru Moldova, menționează pe blogul său expertul economic la „IDIS Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Potrivit lui, precedentul record a fost stabilit în 2013, când remitențele în primele două luni au fost de 203 milioane de dolari, precedat de anul 2008, când ele au fost de 194 de milioane de dolari. Un studiu IDIS „Viitorul” arată că prin intermediul băncilor moldovenii transmit acasă max. 80% din bani, restul fiind transmiși prin rutiere, carduri bancare emise în străinătate sau rude și prieteni. Altfel spus, volumul de bani trimiși acasă de moldoveni mai crește cu încă 55 de milioane de dolari. La această sumă mai trebuie adăugat cel puțin o sumă similară de 55 de milioane de dolari, care conform estimărilor experților este adusă personal de cetățenii noștri, când ei revin în Moldova. Astfel volumul total de bani, care au intrat în țară de la cetățenii noștri prin toate canalele posibile se ridică în primele două luni ale anului la cel puțin 330 de milioane de dolari.
● JOI, 25 martie
Pentru facilitarea comerțului, trebuie adoptat și implementat noul Cod Vamal, conferință
Facilitarea comerțului se asociază perfect cu mișcarea și dezvoltarea economică. Orice investitor care vine în Republica Moldova se orientează pe exportul în țările din regiune. Comerțul transfrontalier nu trebuie să fie o barieră. De aceea, e important în continuare, pentru a asigura facilitarea comerțului, adoptarea Codului Vamal și punerea în aplicare a acestuia. Sistemul informațional al Serviciului Vamal trebuie să fie adaptabil la dezvoltările economice, iar în acest sens trebuie alocate mai multe resurse umane și financiare în dezvoltarea acestuia în susținerea evoluțiilor economice. Declarațiile aparțin lui Dorel Noroc, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, și au fost făcute în cadrul primei Conferințe dedicate facilitării comerțului internațional – e-TRADECON. Potrivit secretarului de stat, se evidențiază o tendință în ultima perioadă – sistemele informaționale ale mai multor țări sunt integrate și corelează între ele. De asemenea, adaugă Dorel Noroc, e importantă eficiența administrării vamale cu accent pe modernizarea infrastructurii și integritatea angajaților din serviciul vamal. Aureliu Ciocoi, prim-ministrul interimar, speră că evenimentul va deveni o platformă bună de comunicare dintre partenerii de dezvoltare, mediul de afaceri și autoritățile publice, în special în contextul crizei pandemice. Potrivit lui, atât guvernul în demisie, cât și oricare alt guvern care va veni după, cu mandat deplin, urmează să susțină inițiativele Serviciului Vamal în vederea asigurării securității economice a statului și promovării unui climat investițional atractiv. El a apreciat efortul depus pentru elaborarea noului Cod Vamal, aprobarea căruia de către Parlament va avea un impact inclusiv asupra facilitării comerțului internațional. Proiectul noului Cod Vamal, de câteva luni, este trimis Parlamentului și premierul speră că acest cod va fi aprobat în versiunea prezentată de executiv.
Inițierea unei afaceri mici în Republica Moldova este mai dificilă ca în UE, „Expert-Grup”
În Republica Moldova lipsește o politică fiscală facilitară de susținere a întreprinderilor de către stat în primii ani de activitate. Condițiile de inițiere și rulare a unei afaceri mici sunt mai dificile ca în UE și în țările din regiune, ceea ce complică misiunea de producere de noi antreprenori și dezvoltare a afacerilor, în special de către femei. După indicele de competitivitate a Moldovei, conform raportului pentru anul 2019, economia națională se poziționează pe locul 86 din 141. Date în acest sens au fost prezentate astăzi de Sergiu Gaibu, director de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul unei mese rotunde de evaluare a impactului programelor de suport pentru abilitarea economică. Sergiu Gaibu a menționat că subdezvoltarea zonei rurale și lipsa aproape cu desăvârșire a altor munci decât cele agricole reprezintă o limitare semnificativă pentru programe de susținere a femeilor în realizarea unor obiective economice. Lipsa infrastructurii adecvate și lipsa echipamentelor pentru mecanizarea muncilor limitează accesul, dar și interesul femeilor pentru participare în activități agricole sau inițiere de afaceri în acest domeniu. Totodată, în Republica Moldova, lipsesc instrumente financiare pentru start-up-uri, microîntreprinderi și întreprinderi de familie, iar resursele implementatorilor pentru inițierea afacerilor sunt limitate. Sistemul de școli vocaționale au curriculum educațional depășit și rigiditate birocratică în ajustarea acestora. Un alt impediment pentru livrarea asistenței este lipsa unei infrastructuri adecvate – au fost raportate cazuri în care lipsa de conectare la energie electrică a făcut imposibilă desfășurarea cursurilor online, a detaliat expertul de la „Expert-Grup”.
Artiști autohtoni, într-un film de promovare a Republicii Moldova ca destinație turistică
Agenția de Investiții a lansat Campania de promovare externă „Moldova: A place to find yourself” („Moldova: Un loc unde să te regăsești”). Mai mulți artiști autohtoni sunt protagoniștii unui film, în limba engleză, prin care Republica Moldova este promovată ca destinație turistică. Directorul Agenției de Investiții, Rodica Verbeniuc, a menționat că „filmul este o creație artistică, cu caracter de avanpremieră, ce are drept scop de a ține Republica Moldova pe radarul turistic internațional, într-o perioadă de tranziție, până în momentul în care se va relansa circulația transfrontalieră”. „Repoziționăm Republica Moldova drept destinație turistică pe arena globală, într-o nouă expresie și într-o nouă simțire”, a specificat Rodica Verbeniuc. Viorel Barbănouă, reprezentant al unei agenții care promovează spotul publicitar, a subliniat că, după cum spune și mesajul filmului, într-o zi oamenii vor dori să călătorească și vor călători. „De aceea, este foarte important ca să avem făcută publică oferta noastră turistică, cele mai frumoase peisaje, după ce vor fi ridicate toate hotarele”, a remarcat Viorel Barbănouă. Pentru că filmul este deocamdată doar în limba engleză, a fost lansat un concurs pentru cele mai bune traduceri în română și rusă. Ulterior, filmul va fi promovat în România și în țările CSI. Serj Grey este producătorul spotului. În video apar interpreții Dara, Pasha Parfeni, membrii formației „Cosmos în buzunar”. Bugetul proiectului se cifrează la 217 mii lei.
● VINERI, 26 martie
După îndeplinirea condiționalităților, Moldova va putea exporta în UE produse compuse și lactate
La nivelul Uniunii Europene are loc procesul de modificare a legislației privind sănătatea animală. Odată cu intrarea în vigoare a acestor modificări, precum și listarea Republicii Moldova în decizia UE, țara va avea posibilitatea să exporte produse compuse. Despre aceasta a anunțat secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin, în cadrul unui eveniment.
Cu referire la produsele lactate, Iuliana Drăgălin a adăugat că procedura de obținere a dreptului de export în UE presupune un spectru mai extins de activități ce urmează a fi implementate la nivel național. La momentul actual are loc procedura de examinare a dosarului Republicii Moldova pentru sectorul respectiv de către Comisia Europeană, care ar putea fi urmată de o misiune de audit similară celei planificate în luna aprilie curent pentru produsele de origine animală. Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5,8 milioane de dolari. Exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii patru ani, cu o scădere medie anuală de 17%. Brânzeturile și cașcavalurile au fost principalele produse lactate exportate, nu doar în 2019, dar și în ultimii cinci ani. Importurile de produse lactate în Moldova au înregistrat o tendința de creștere constantă. În medie, importurile au crescut cu 22% anual în ultimii cinci ani, ajungând la circa 58 de milioane de dolari în 2019. Acești 58 de milioane de dolari constituie potențialul de substituire a importurilor sau venitul potențial care poate fi obținut de procesatorii locali, cu condiția că vor dispune de cantitatea necesară de lapte materie primă, notează responsabilii de la minister.
Un om de afaceri susține că proprietățile lui au fost acaparate de către Veaceslav Platon
Fondatorul Holdingului Accent Group, Vladimir Russu, susține că este victima unui atac raider. Potrivit lui, printr-o hotărâre a Judecătoriei municipiului Chișinău, sediul Ciocana, proprietățile sale private au fost transmise în folosința lui Veaceslav Platon sau a companiilor lui, una dintre care figurează în Raportul Kroll. Omul de afaceri susține că, „ajutat de judecători și procurori, Platon a preluat, prin atac raider, două imobile de la SRL „SCM Development Mol”, firma care aparține lui. Este vorba despre „Casa Modei” de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 182 și fosta clădire ASITO de pe strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 57/1”. Într-o conferință de presă la IPN, Vladimir Russu a declarat că atât el, cât și compania au fost mai rezervați în declarații și în contactul cu presa. Acest lucru a permis să fie generate tot felul de interpretări, inclusiv legate de scandalul legat de așa-numită „casa albă”, care i-a aparținut familiei sale. Și acest fapt a denaturat situația reală, aducând prejudicii afacerii sale. Ba mai mult, din lipsă de informați, a rezultat reflectarea incorectă în presă a simplei proceduri de vânzare-cumpărare, fapt ce i-a creat imaginea „omului lui Plahotniuc” sau „a omului cu banii lui Plahotniuc”. Potrivit lui, acest fapt le-a permis celor cu experiență în atacuri raider să comită astfel de acțiuni în privința sa.
● SÂMBĂTĂ, 27 martie
Munca zilierilor din agricultură ar putea fi plătită prin vouchere
Munca zilierilor care lucrează în agricultură ar putea fi plătită prin vouchere. Parlamentul a aprobat ieri, 26 martie, în primă lectură, un proiect de modificare a Legii privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Inițiativa legislativă aparține deputatului Nicolae Ciubuc, ex-ministru al agriculturii. Potrivit autorului proiectului, „voucherul pentru muncile prestate în agricultură (și nu doar) este pe larg utilizat în astfel de țări cu angăjări masive de zilieri, cum ar fi: Polonia, Italia, Belgia, Țările de Jos, Ungaria, Lituania. Aceste țări au început să experimenteze cu munca bazată pe vouchere încă din 2010 și, pe parcurs, au atins rezultate impresionante”. Autorul proiectului propune ca prețul unui voucher să fie determinat în funcție de domeniul agricol. Astfel, în agricultura ecologică și turism rural un voucher va costa 6 lei, în agricultura de valoare înaltă – 8 lei/voucher, iar în agricultura convențională – 10 lei/voucher. Angajatorii care vor angaja persoane cu dizabilități ar putea beneficia de o reducere de 25% din prețul voucherului. O altă prevedere a proiectului este majorarea numărului limită de zile pentru care poate fi angajat un zilier, de la 90 de zile la 120 de zile. De asemenea, pentru a face mai atractivă munca bazată pe vouchere, autorul inițiativei legislative propune scutirea zilierilor de impozitul pe venit.
Peste 18 mii de persoane primesc pensii mai mari după reexaminarea alocației
Peste 18400 de persoane primesc pensii mai mari în 2021, după ce au solicitat reexaminarea pensiei pentru limita de vârstă. Aceste persoane aveau pensia stabilită după 1 ianuarie 1999 și au continuat să muncescă între 7 și 10 ani, după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă. Mărimea medie a pensiei dupa reexaminare constituie 5325 lei, comparativ cu cea de 2833 lei de până la reexaminare. Noile drepturi la pensie se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la casa teritorială de asigurări sociale. Majorarea pensiei după reexaminare depinde de durata stagiului de cotizare şi mărimea venitului asigurat. CNAS atenționează pensionarii care muncesc în continuare şi pe parcursul anului curent vor avea dreptul la reexaminare, având un stagiu de cotizare de 7 ani după ieşirea la pensie, că există două modalităţi de a depune cererea pentru reexaminarea pensiei pentru limita de vârstă. CNAS precizează că, potrivit Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, următoarea etapă de examinare a pensiei va avea loc de la 1 ianuarie 2022 pentru persoanele care au lucrat după pensie de la 5 până la 7 ani. Ultima reexaminare a pensiilor pentru limită de vârstă va avea loc de la 1 ianuarie 2023 pentru pensionarii cu un stagiu de cotizare, după ieşirea la pensie, de la 2 până la 5 ani.
