● LUNI, 25 aprilie
BCR îşi propune să fie prezentă mai activ pe piaţa din Moldova
După restructurarea filialei din Republica Moldova, Banca Comercială Română (BCR) intenţionează să fie prezentă mai activ pe piaţa internă, atât prin extinderea reţelelor de filiale, cât şi prin participarea la unele proiecte investiţionale în diferite domenii. O declaraţie în acest sens a fost făcută de Sergiu Manea, preşedintele BCR, în timpul unei întrevederi cu viceprim-ministrul, ministrul economiei, Octavian Calmâc. Preşedintele BCR a declarat că instituţia examinează posibilitatea extinderii reţelei de filiale atât prin suplinirea acestora în Chişinău şi Bălţi, cât şi prin deschiderea unor filiale noi în Cahul. De asemenea, Sergiu Manea a afirmat că printre priorităţile băncii se numără perfecţionarea serviciilor pentru clienţi, prin implementarea unor platforme moderne de acordare a serviciilor. Sergiu Manea a reiterat interesul BCR de a veni cu investiţii prin participarea la diferite proiecte investiţionale în diferite domenii ale economiei naţionale, inclusiv din sectoarele agrar, energetic, precum şi din infrastructură.
● MARŢI, 26 aprilie
IMM-urile pot beneficia de suport financiar din partea PNUD
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) din Republica Moldova pot beneficia de suport financiar direct din partea proiectului „Dezvoltarea afacerilor inovative pentru o creştere economică durabilă la nivel local”, al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Astfel, PNUD cu suportul financiar al Guvernului Norvegiei şi sprijinul Ministerului Economiei, reinvită IMM-urile să aplice la proiect, lucru posibil exclusiv online, pe adresa www.inobiz.md. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, IMM-urile pot depune propunerile lor de proiecte inovative care să abordeze produsele, serviciile sau procesele de business, ce urmează a fi îmbunătăţite semnificativ prin aplicarea soluţiilor inovative.
Bugetul regiunii transnistrene are mai puţine venituri
În primul trimestru al anului curent, în bugetul regiunii transnistrene a Republicii Moldova au fost acumulate venituri mai mici cu aproximativ 46 de milioane de ruble transnistrene. Tendinţe negative sunt înregistrate, de asemenea, la importuri şi exporturi, precum şi la alte capitole ale activităţii social-economice din regiune. Potrivit presei de la Tiraspol, în anul curent volumul exporturilor a scăzut cu 1,6%, iar cel al importurilor – cu 35%. Cifra de afaceri totală a scăzut cu 25%. Analizând performanţa veniturilor bugetare în trimestrul I, şefa departamentului regional al finanţelor, Irina Molocanova, a spus că planul de colectare a veniturilor la buget a fost îndeplinit în proporţie de doar 66% fiind colectate 290 de milioane de ruble, dintre care 204 milioane au fost alocate pentru prestaţiile sociale.
Partenerii de dialog social caută soluţii pentru combaterea „salariilor în plic”
Achitarea salariilor în plic continuă să prejudicieze bugetul public naţional, iar pierderile fiscale generate de munca nedeclarată sunt în creştere, o concluzie în acest sens a fost formulată în cadrul şedinţei de marţi, 26 aprlie, a Comisiei pentru consultări şi negocieri colective. Membrii Comisiei, partenerii de dialog social din partea Guvernului, Sindicatelor şi Patronatelor, au examinat realizarea măsurile prevenire şi combatere a fenomenului „salariilor în plic” în anul 2015. Aceste măsuri au fost aprobate prin decizia Executivului din 27 iunie 2011. Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, a spus că un rol benefic asupra reducerii acestui flagel l-a avut majorarea în 2015 a cuantumului salariului minim garantat în economia reală de la 1650lei la 1900 lei. Astfel, a crescut şi cota înregistrată a remunerării angajaţilor, de asemenea, contribuţiile achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat şi contribuţiile obligatorii de asistenţă medicală.
●MIERCURI, 27 aprilie
La Chişinău se desfăşoară Moldova ICT Summit 2016
Timp de două zile, la Chişinău, în cadrul Moldova ICT Summit 2016, lideri din industria tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie, autorităţi, reprezentanţi ai mediului academic, parteneri de dezvoltare, investitori, experţi din ţară şi de peste hotare vor discuta despre posibilitatea dezvoltării domeniului TIC în Republica Moldova. În timpul summit-ului, vor fi prezentate noi produse şi servicii din domeniul IT. Tot aici specialiştii din Moldova vor avea posibilitatea să cunoască practici de ultimă oră în domeniu, dar şi despre modalităţile de investire în sfera antreprenoriatului IT. La deschiderea summit-ului, ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor , Vasile Botnari a declarat că dezvoltarea sectorului TIC reprezintă o prioritate pentru Republica Moldova, menţionând că ţara are un potenţial real de creştere în acest sector. Totodată, oficialul a vorbit şi despre performanţele realizate în domeniul IT, referindu-se la crearea numărului unic de urgenţă 112, precum şi la instituirea Centrului de Excelenţă în domeniul IT:
Republica Moldova şi România vor coopera în domeniul agriculturii
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale al României au semnat un Plan de acţiuni privind cooperarea moldo-română în domeniul agriculturii. Documentul materializează Acordul bilateral semnat la 31 august 1999 între România şi Republica Moldova şi urmăreşte consolidarea relaţiilor din domeniul agricol dintre cele două state pe mai multe sectoare. Documentul a fost semnat de ministrul agriculturii Eduard Grama şi omologul său român Achim Irimescu în cadrul vizitei de lucru la Bucureşti a ministrului moldovean, care a avut loc în perioada 25-26 aprilie. Părţile s-au angajat să creeze un grup mixt de lucru în domeniul agriculturii, industriei alimentare şi dezvoltarea rurală, care periodic se va reuni, alternativ în Republica Moldova şi România. Grupul va analiza evoluţiile înregistrate în colaborarea dintre părţi, precum şi va identifica noi domenii şi activităţi de cooperare bilaterală.
Noi atribuţii pentru ANRCETI
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) are abilităţi noi acordate de Legea privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice, care a intrat recent în vigoare. Aceasta îi permite să asigure respectarea prevederilor legii de către titularii dreptului de proprietate şi furnizorii de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice în vederea obţinerii şi exercitării dreptului de acces pe proprietăţi şi de utilizare partajată a infrastructurii asociate reţelelor de comunicaţii electronice. În scopul îndeplinirii acestei sarcini, ANRCETI a elaborat un plan de acţiuni care detaliază actele de reglementare şi măsurile programate pentru anul 2016 în vederea aplicării legii. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, ANRCETI va elabora şi aproba, în termenele stabilite de lege, un set de acte necesare pentru implementarea acesteia, printre care contractul-tip de acces pe proprietatea publică sau privată în vederea construirii (instalării), întreţinerii, înlocuirii, transferării sau retehnologizării reţelelor de comunicaţii electronice ori a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora. De asemenea, va fi elaborată şi Metodologia de calculare a tarifelor maxime pentru exercitarea dreptului de acces pe proprietăţi publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice.
În anul 2016 BCR Chişinău îşi propune să extindă portofoliul de clienţi
Pentru anul 2016 BCR Chişinău îşi propune să extindă portofoliul de clienţi şi să-şi consolideze prezenţa pe piaţă. Totodată, va veni cu soluţii personalizate pentru susţinerea companiilor care au afaceri viabile şi proiecte sustenabile. Potrivit unui comunicat de presă al BCR, administraţia îşi propune să consolideze reţeaua de bănci. Potrivit comunicatului, recenta adunare generală a acţionarilor Băncii Comerciale Române Chişinău S.A. a adoptat o serie de decizii strategice ce vor avea un impact asupra direcţiei şi activităţii băncii pentru anul 2016. „BCR Chişinău SA a finalizat anul 2015 cu un profit net de 26,4 milioane de lei, ca urmare a creşterii veniturilor operaţionale şi menţinerii unei politici de control al costurilor. Raportul cost-venit s-a îmbunătăţit până la 59% faţă de 69% în 2014”, a declarat preşedintele executiv al BCR Chişinău, Juan Luis Martin Ortigosa.
● JOI, 28 aprilie
Mai multe şanse pentru atragerea în Moldova a unor proiecte investiţionale mari
Guvernul a instituit, printr-o decizie a sa din 27 aprilie, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională. În calitate de preşedinte al Consiliului a fost desemnat prim-ministrul Pavel Filip, de vicepreşedinte - vicepremierul şi ministrul economiei Octavian Calmîc, secretar al Consiliului va fi directorul Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), Dona Şcola. Iar printre membrii Consiliului se regăsesc miniştri finanţelor, justiţiei, afacerilor interne, agriculturii şi industriei alimentare, transporturilor şi infrastructuri drumurilor, dezvoltării regionale, precum şi şefii de la Fisc, Vamă, Cadastru şi de la Direcţia Migraţie şi Azil din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Scopul Consiliului este de a asigura realizarea în termenele stabilite a proiectelor investiţionale strategice. Precum a menţionat vicepremierul Octavian Calmâc, nu este un secret pentru nimeni că, în special la etapa de iniţiere a proiectelor, investitorii se confruntă cu numeroase probleme. Acestea ţin de obţinerea unor informaţii, suportului metodologic, precum şi a diverselor acte permise, certificate legate de desfăşurarea afacerii. Nu au fost excluse din practică apariţia unor situaţii conflictuale, care tergiversează realizarea proiectelor. Totodată, sporesc riscurile investiţionale, afectând imaginea Moldovei ca destinaţie atractivă pentru investiţii străine directe.
Măsuri temporare de protejare a pieţei interne
Până la finele acestui an la importul laptelui şi produselor lactate, cărnii şi cimentului din Ucraina vor fi aplicate taxe vamale. Totodată, Moldova a stabilit cote la importul acestor produse în regimul de comerţ liber cu ţările CSI. Prin introducerea taxelor vamale se încearcă protejarea pieţei interne de importurile masive de lactate din Ucraina. Potrivit Ministerului Economiei, volumul produselor lactate importate din Ucraina a înregistrat în anul 2015 o creştere semnificativă. Astfel, importul de lapte acru, lapte prins şi smântână, iaurt, chefir a crescut de 1,5 ori, de brânzeturi cu 33 la sută, iar a salamurilor şi produselor similare de 14 ori. Mărimea taxei vamale, aplicate la laptele şi produsele lactate, carnea şi cimentul importate din Ucraina va fi de 10-15 la sută.
Începând cu 2009, sumele alocate pentru apărare au scăzut brusc, studiu
În ultimii ani, finanţarea apărării nu a fost o prioritate pe agenda naţională de dezvoltare. În acelaşi timp, începând cu anul 2009, sumele alocate pentru acest sector au scăzut brusc. Datele fac parte dintr-un studiu realizat de Centrul Expert-Grup, care a analizat cheltuielile destinate apărării în perioada 2000-2014. Potrivit experţilor, această tendinţă nu a suferit schimbări nici după anul 2014, când situaţia de securitate din regiune s-a înrăutăţit subit. În consecinţă, către anul 2015, Republica Moldova s-a situat pe ultimul loc în regiunea Europei Centrale şi de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în Produsul Intern Brut. Studiul arată că în condiţiile constrângerilor bugetare existente, fondurile alocate pentru construcţia apărării naţionale nu se folosesc în mod optim. Astfel, pe parcursul ultimului deceniu nu au fost finalizate procesele de reformare a apărării naţionale şi nici documentele de programare strategică pentru acest sector, care să ghideze planificarea apărării naţionale pe o perioadă lungă de timp. De asemenea, lipsa documentelor strategice a determinat faptul că structura Armatei Naţionale este învechită, fără să fie ajustată noilor realităţi de securitate şi constrângeri de finanţare.
Experţii internaţionali vin cu recomandări pentru dezvoltarea antreprenoriatului în IT
Experţii internaţionali le recomandă autorităţilor din Republica Moldova să promoveze antreprenoriatul în domeniul tehnologiilor informaţionale. De asemenea, autorităţile trebuie să promoveze şi programele de dezvoltare ale acestui domeniu prin crearea unor incubatoare pentru iniţierea startup-urilor durabile şi promovarea educaţiei antreprenoriale de la vârste fragede. Recomandările au fost făcute de experţii internaţionali în cadrul evenimentului Moldova ICT Summit 2016, care se desfăşoară la Chişinău. De asemenea, experţii recomandă autorităţilor să fie disponibile pentru un dialog mai eficient cu această comunitate, dar şi să creeze unele puncte de informare pentru startup-uri. Totodată, trebuie simplificată înregistrarea şi administrarea afacerii, cu taxe şi reglementări mai favorabile, servicii şi consultaţii pentru antreprenori străini.
Sistemul achiziţiilor publice va fi reformat esenţial
Reforma achiziţiilor publice va lua amploare, fiind stimulată şi de prevederi legislative noi. Asigurări în acest sens au fost formulate în cadrul unei conferinţe la temă, organizate joi, 28 aprilie, de Ministerul Finanţelor şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Ministrul finanţelor Octavian Armaşu a spus că din 1 mai intră în vigoare noua Lege cu privire la achiziţiile publice. „Ar fi un punct de pornire a mai multor reforme pe care ni le propunem să le realizăm. Acestea sunt necesare, pentru că astăzi avem un sistem de achiziţii publice care nu se bucură de încrederea agenţilor economici. Sunt multe semnale, plângeri că nu există un tratament echitabil pentru participanţii la licitaţiile de achiziţie a bunurilor, serviciilor şi lucrărilor din banii publici. Ei nu au posibilitate să-şi apere drepturile lor. Sistemul încorporează interese de grup, conflicte, generând corupţie. Avem multe de făcut pentru ca sistemul nostru de achiziţii publice să funcţioneze în interesul statului, bugetului public naţional, donatorilor, care ne oferă mijloace financiare, dar şi cel al cetăţeanului”, a menţionat ministrul finanţelor.
BNM a diminuat rata de bază la 15% anual
Rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt s-a diminuat cu 2 puncte procentuale, de la 17% până la 15% anual. Decizia a fost luată de către Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 28 aprilie. Într-un comunicat de presă al BNM se menţionează că ratele de dobândă la creditele overnight se diminuează şi ele cu 2 puncte procentuale, de la 20% până la 18% anual. Ratele de dobândă la depozitele overnight la fel se diminuează cu 2 puncte procentuale, de la 14% până la 12% anual. Comitetul executiv al BNM a mai decis că se menţine norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul de 14% din baza de calcul. Se menţine norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă la nivelul de 35% din baza de calcul.
● VINERI, 29 aprilie
Două colegii din subordinea MAIA vor fi reorganizate în centre de excelenţă
Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău şi Instituţia Publică „Colegiul Agricol din Ţaul” vor fi reorganizate în centre de excelenţă. Cele două colegii sunt în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). MAIA informează că Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău va fi creat în baza Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, cea mai veche instituţie de învăţământ din Republica Moldova cu profil vitivinicol, care către anul 2017 va împlini 175 ani de la fondare. Ministerul precizează că acest Colegiu a fost şi este o adevărată forjerie de cadre din domeniul vitivinicol, amplasată strategic în imediata apropiere a municipiului Chişinău, fapt ce va oferi un potenţial turistic sporit pentru Republica Moldova.
Alte şase companii vor beneficia de creditul polonez
Încă şase companii din Republica Moldova vor obţine finanţare din mijloacele creditului de asistenţă acordat de Guvernul Poloniei. Dosarele companiilor înaintate spre finanţare au fost aprobate de Consiliul de Supraveghere al Unităţii de Implementare a Creditului. Companiile vor beneficia, în total, circa 9,4 milioane de euro. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, au fost aprobate solicitările de finanţare ale companiei „Sunworld” cu peste 4,1 milioane euro, pentru construcţia unei fabrici de uscat legume, companiei „Proterm Grup” cu 1,9 milioane euro, pentru construcţia unei sere hidroponice, precum şi a întreprinderii „Moldova Zahăr”, care a solicitat peste 1,1 milioane de euro pentru modernizarea staţiei de filtrare a sucului.
Banca Mondială acordă Moldovei 80 de milioane de dolari pentru îmbunătăţirea drumurilor locale
Republica Moldova şi reprezentanţa Băncii Mondiale au semnat Acordul de finanţare în vederea realizării Proiectului „Îmbunătăţirea drumurilor locale”. Scopul Proiectului este de a asigura accesibilitatea instituţiilor de învăţământ şi ale celor medicale, prin infrastructură rutieră sigură şi durabilă. Coridorul selectat de drumuri locale este de aproximativ 300 de kilometri, iar termenul de realizare a acordului este de 15 ani. În baza Acordului de finanţare, Banca Mondială va acorda Republicii Moldova un credit de cca 80 000 000 dolari SUA.
De la 1 mai, salariu minim garantat în sectorul real creşte cu 10,7%
Începând cu 1 mai, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real va fi în mărime de 12,43 lei pe oră sau 2100 de lei pe lună. Acesta este calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual de către Guvern, în funcţie de creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional. Astfel, evoluţia indicelui preţurilor de consum în anul 2015 faţă de anul 2014 a constituit 109,7%, iar rata de creştere a productivităţii muncii – 101%.
Marius Lazurca: Comerţul bilateral este de trei ori mai bun astăzi decât în 2010
Comerţul bilateral dintre Republica Moldova şi România este de trei ori mai mare în prezent decât era în anul 2010. Aceasta se datorează inclusiv îmbunătăţirii relaţiilor politice dintre cele două ţări. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca în cadrul discuţiei publice cu tema „Relaţiile moldo-române: evoluţii, aşteptări, măsurători ai calităţii”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
Potrivit ambasadorului, una din explicaţii ţine de embargoul impus de Federaţia Rusă la produsele moldoveneşti, pe criterii politice, în contextul negocierii şi semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE. „Ceea ce a pierdut piaţa rusă, a câştigat piaţa românească. Ceea ce a lovit exportatorii moldoveni dinspre Federaţia Rusă, a vindecat piaţa românească”, a declarat Marius Lazurca.