●LUNI, 25 ianuarie
Taxa vamală la importul materiei prime pentru mărfurile industriale se va reduce
Ministerul Economiei susţine iniţiativa de reducere a mărimii taxelor vamale până la 1% la unele materii prime utilizate de companiile din industria de prelucrare. Într-un comunicat de presă remis de minister, se menţionează că această inţiativă are ca scop asigurarea unui climat investiţional favorabil în Republica Moldova şi a condiţiilor de activitate prietenoase pentru mediul de afaceri. În comunicat se mai spune că modificările legislative sunt operate, deoarece la 1 ianuarie 2016 a expirat regimul preferinţelor comerciale autonome oferite Moldovei de Uniunea Europeană şi pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, a intrat în vigoare noul regim de comerţ liber, atotcuprinzător şi aprofundat dintre Moldova şi UE. Spre deosebire de regimul precedent, noul regim comercial interzice folosirea regulilor fiscale drawback, care prevăd restituirea deplină sau parţială a taxelor de import percepute pentru mărfurile care după prelucrare pe teritoriu vamal trebuie să fie reexportate sub formă de mărfuri prelucrate.
Priorităţile noului ministru al economiei pentru primele 100 de zile de învestitură
Relansarea dialogului cu Fondul Monetar Internaţional şi cu alţi parteneri de dezvoltare, dar şi modernizarea în continuare a economiei sunt doar câteva dintre priorităţile Ministerului Economiei. Noul ministru al economiei, vicepremierul Octavian Calmâc, a declarat luni, 25 ianuarie, la o conferinţă de presă că realizarea acestor priorităţi va permite reluarea finanţării sub formă de suport bugetar, precum şi a unor proiecte importante de modernizare a economiei. Ministrul a declarat că în condiţiile unei crize politice fără precedent şi a unor constrângeri severe de ordin financiar şi economic, Ministerul Economiei, care gestionează un şir de domenii de importanţă strategică pentru economia ţării, îşi propune pentru primele 100 zile de guvernare să implementeze un set de acţiuni şi iniţiative concrete. Octavian Calmâc a menţionat că tot pe dimensiunea externă, este necesară resetarea relaţiilor economice cu Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus şi alţi parteneri externi tradiţionali, inclusiv prin dialogul în cadrul comisiilor mixte interguvernamentale.
Accesul la parcarea multietajată de la aeroport a devenit cu plată
Accesul la parcarea multietajată, amplasată în faţa Aeroportului Internaţional Chişinău, a devenit cu plată. Managerului parcării de la aeroport, a spus că primele 15 minute din timpul parcării sunt gratuite. Pentru o oră la parcare, şoferii vor trebui să achite 10 lei. Persoanele care doresc să-şi lase automobilul în parcare timp de 24 de ore vor trebui să plătească 100 de lei. Acelaşi tarif este aplicat şi pentru şoferii care îşi vor lăsa automobilul la parcarea din aeroport pentru mai mult de zece ore. Potrivit managerului parcării, plăţile se efectuează prin intermediul automatelor de taxare. Astfel, la intrare, sistemul eliberează şoferului un card de parcare, pe care este înregistrată informaţia despre automobil. Achitarea se face la automatele de taxare prin introducerea cardului. Sistemul calculează perioada de staţionare a automobilului în parcare şi, respectiv, suma necesară pentru achitare. Achitarea se face cash, prin bancnote de 10, 20, 50, 100 şi 200 de lei.Sistemul presupune şi modalitatea achitării
● MARŢI, 26 ianuarie
Octavian Armaşu: Unica soluţie este votarea Legii bugetului
Guvernul va finaliza săptămâna curentă proiectul Legii privind politica bugetar-fiscală pentru 2016. Anunţul a fost făcut de către ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune „Publika TV”.„Am avut discuţii cu reprezentanţii FMI la Chişinău. Invitația privind sosirea misiunii FMI trebuie să conțină anumite idei argumentate. Dialogul cu FMI nu va fi simplu, iar condiţiile lor sunt clare. Trebuie să discutăm cu FMI elementele bugetului. O altă dimensiune este politica bugetar-fiscală. Ea a fost pregătită de Guvernul precedent, noi am făcută doar câteva modificări. Până la finele săptămânii curente proiectul politicii bugetar-fiscale va fi gata şi-l vom publica pe site-ul ministerului”, a spus ministrul.
Tarifele la gazele naturale livrate consumatorilor s-au micşorat
Tariful mediu final la gazele naturale livrate consumatorilor s-a micşorat cu aproape 11%. Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat marţi, 26 ianuarie, o hotărâre în acest sens. Potrivit deciziei, noile tarife la gazele naturale vor intra în vigoare la 1 februarie. Potrivit unui comunicat de presă al ANRE, diminuarea tarifelor la gazele naturale a fost determinată de doi factori principali – reducerea preţului de achiziţie a gazelor naturale importate din Federaţia Rusă şi modificarea Legii cu privire la gazele naturale şi a Metodologiei de calculare şi aplicare a tarifelor reglementate la gazele naturale, revenindu-i astfel reglementatorului (ANRE) dreptul de a reglementa integral activitatea operatorului reţelei de transport.
●MIERCURI, 27 ianuarie
Preţul pentru abonamentele la troleibuz se majorează
Administraţia Regiei Transport Electric Chişinău (RTEC) a decis să majoreze preţul abonamentului de călătorie în troleibuz pentru persoanele fizice şi juridice, începând cu data de 1 februarie. Totodată, Primăria capitalei anunţă într-un comunicat de presă că va iniţia verificări pentru a stabili în ce măsură decizia RTEC este justificată din punct de vedere juridic şi economic. RTEC argumentează modificarea preţurilor la abonamente prin majorarea tarifelor pentru energia electrică. Astfel, Regia a stabilit că un abonament lunar pentru persoane fizice va costa 200 lei, cu 20 de lei mai mult decât anterior. Pentru un abonament semilunar persoanele juridice vor trebui să scoată din buzunare 110, adică cu zece lei mai mult. Dacă pentru un abonament lunar, agenţii economici plăteau 300 de lei, de la 1 februarie aceştia vor plăti 320 de lei pentru un abonament lunar. Costul abonamentelor de călătorie pentru pensionari, studenţi şi elevi va rămâne acelaşi.
UE acordă peste 18 milioane de euro pentru proiecte de mediu în Moldova
Uniunea Europeană a semnat trei acorduri de co-finanţare cu BERD pentru a sprijini activităţile Fondului Regional al Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţă Energetică şi Mediu (E5P) în Republica Moldova, Georgia şi Armenia. Valoarea finanţării pentru Moldova constituie 18,7 milioane de euro, în timp ce pentru Armenia şi Georgia – câte 10,2 milioane de euro. Potrivit oficialilor europeni, plata primelor tranşe ale fondurilor va avea loc în scurt timp. Din resursele Fondului E5P, inclusiv autorităţile publice locale, vor putea implementa proiecte concrete de eficienţă energetică şi mediu, precum izolare termică a clădirilor, măsuri de economisire a energiei, sisteme noi de încălzire, apeducte şi canalizare etc.
● JOI, 28 ianuarie
Armonizarea legislaţiei naţionale la standardele europene continuă
Guvernul a aprobat miercuri, 27 ianuarie, Planul naţional de armonizare a legislaţiei pe 2016. Potrivit acestuia, legislaţia naţională urmează să fie armonizată la 33 de acte UE din titlul „Cooperare economică şi alte tipuri de cooperare sectorială”, 44 de acte UE din titlul „Comerţ şi alte aspecte legate de comerţ” din Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE şi 6 acte din anexa la Acordul privind spaţiul comun între UE şi Republica Moldova. Printre actele noi ce urmează a fi elaborate şi promovate se înscriu proiectele Legii contabilităţii, Legii privind activitatea de audit, Legii cu privire la activitatea bancară, Legii pentru supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare care aparţin unui conglomerat financiar. De asemenea, în Plan se regăsesc Legea cu privire la informarea consumatorilor privind produsele alimentare, Legea cu privite la Codul Urbanistic și construcţii, Legea cu privire la aplicarea şi publicarea listei transportatorilor aerieni supuşi unor interdicţii de exploatare în UE şi Republica Moldova.
Premierul solicită moratoriu la controalele asupra agenţilor economici
Premierul Pavel Filip a propus introducerea unui moratoriu, pentru o perioadă de trei luni, la controalele organelor de stat din subordinea Guvernului, dar şi la perchezițiile în procesul contravențional. Propunerea a fost făcută în cadrul şedinţei de miercuri, 27 ianuarie, a Executivului. „Există o presiune rău intenționată a Inspectoratului Fiscal Principal De Stat, Serviciul Vamal şi a Poliției Economice asupra agenţilor economici. Controalele se fac cu abuzuri uriașe. Agenţii economici au câte 3-4 controale pe săptămână”, a declarat premierul. Potrivit spuselor sale, unele informații vin să confirme că se plătesc sume mari de bani mită. El a cerut să fie oprite abuzurile şi a propus instituirea unui moratoriu la controale pe o perioadă de 3 luni.
Moratoriul la controalele fiscale este binevenit, experţi
Moratoriul de trei luni privind controale agenţilor economici sunt binevenite. Declaraţii în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune „Publika TV”. Avocatul Roger Gladei salută decizia premierului Filip, însă se pronunţă împotriva abolirii definitive a controalelor. „Controalele au scopul lor, de a disciplina agenţii economicii. Dar nu de a constrânge. Ele trebuie să aibă mai mult un rol educativ, nu represiv. Totuşi, cred că acest moratoriu este ca o zvâcnire. Chiar dacă moratoriul a fost anunţat, nu trebuie să se admită evaziuni fiscale şi acţiuni de contrabandă”, a spus juristul.
● VINERI, 29 ianuarie
Problemele cu care se confruntă mediul de afaceri, discutate la Guvern
Reprezentanţii mediului de afaceri din Republica Moldova susţin că se confruntă cu un şir de probleme în activitatea pe care o desfăşoară. În cadrul unei întrevederi cu premierul Pavel Filip, antreprenorii au menţionat că printre deficienţe se numără reglementarea excesivă a anumitor domenii, instabilitatea forţei de muncă, dar şi infrastructura deficitară. La rândul său, Pavel Filip a declarat că va insista asupra înlăturării tuturor barierelor şi constrângerilor în activitatea agenţilor economici. Potrivit lui, primul pas a fost anunţarea moratoriului, pentru o perioadă de trei luni, la orice tip de control din partea Serviciului Fiscal şi a Direcţiei Prevenirea Fraudelor Economice. Pe perioada moratoriului, va fi elaborat un nou cadru legal care va reglementa controalele la agenţii economici, astfel încât să nu mai fie permise abuzuri sau intimidări.
Perioada de raportare a pierderilor de către agenţii economici ar putea să fie extinsă
Termenul de raportare a pierderilor rezultate din activitatea de întreprinzător urmează a fi majorat, de la 3 la 7 ani, cu excluderea eşalonării acestora în părţi egale. Prevederile se conţin într-un proiect de modificarea şi completarea a unor acte legislative în vigoare, expus consultărilor publice, şi care rezultă din obiectivele politicii fiscale pe 2016. Potrivit Ministerului Finanţelor, majorarea termenului de raportare a pierderilor vine în susţinerea agenţilor economici în ceea ce priveşte recuperarea investiţiilor, fapt ce se va reflecta pozitiv asupra rezultatelor activităţii financiar-economice a acestora, inclusiv a producătorilor agricoli. Totodată, se propune ca veniturile obţinute ca recompense, remuneraţii şi indemnizaţii de către membrii consiliilor societăţilor şi ai comisiilor de cenzori să fie considerate de către patroni drept salariu, din care va fi reţinut impozitul pe venit conform normelor general stabilite.
Antreprenorii mari din stânga Nistrului au achitat mai puţine impozite în 2015
Contribuţiile, achitate de către 33 din cele 50 de companii mari din regiunea transnistreană, care plăctesc cele mai multe impozite în Fondul de asigurări sociale, s-au redus considerabil anul trecut. Astfel, în 2015 acestea au fost mai mici cu peste 40 de milioane de ruble transnistrene (peste 75 de milioane de lei). Presa de la Tiraspol scrie că cea mai mare scădere la contribuţiile achitate, în comparaţie cu anul 2014, a fost înregistrată de către compania „Tirotex”, care a achitat în Fondul social anul trecut cu 13,5 milioane de ruble mai puţin (peste 25 de milioane de lei). După aceasta urmează Sheriff, care a achitat contribuţii cu 12,5 milioane de ruble mai puţin (23,5 milioane de lei).
● SÂMBĂTĂ, 30 ianuarie
Agricultorii moldoveni au depăşit unele cote de export spre UE fără a li se impune taxe
Deşi multe cote de export spre UE, prevăzute în Acordul de Asociere, rămân neacoperite, agricultorii şi exportatorii moldoveni au depăşit totuşi cotele prevăzute pentru grâu şi orz, făină şi derivatele din cereale. Ca urmare a demersurilor înaintate de către autorități intituțiilor europene, s-a convenit ca producătorilor moldoveni să li se permită să continue exportul pe piața UE, fără a li se impune taxe de import. Despre aceasta a comunicat Sergiu Țirigan, şef de direcției în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). Oficialul a declarat în cadrul emisiunii „Dialog” de la Agro TV Moldova că anterior cotele de export spre UE al orzului nu erau acoperite, foarte des şi cele de grâu, la fel nu erau acoperite. Dar în anii 2014 şi 2015 producătorii şi exportatorii autohtoni au redirecționat cerealele spre piața UE, mai ales când prețul la cereale scădea şi acolo obțineau un preț mai bun.
O nouă sursă de consolidare a autonomiei financiare a bugetelor autorităților locale
Impozitul pe autovehicule urmează a fi transferat din sistemul taxelor rutiere în sistemul taxelor locale, cu excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova. Prevederile se conțin în proiectul documentului de politică fiscală pentru 2016, expus pentru consultări publice. Potrivit Ministerului Finanțelor, transferarea va asigura o mai mare autonomie financiară şi bugetară a autorităților publice locale şi o echitate în alocarea resurselor publice. În acest sens, se propune introducerea unui titlu nou în Codul fiscal, „Impozitul pe autovehicule”, care va avea statut similar impozitul pe bunurile imobiliare şi va fi aplicat analogic impozitului pe bunurile imobiliare. Astfel, se prevede să fie impozitate toate autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în Republica Moldova, cu excepția autovehiculelor pentru transportul în comun pe fir electric, autovehiculele din dotarea forței militare străine, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
