●MIERCURI, 9 martie
AAPM: Demontarea a sute de panouri va duce la reducerea venitului în bugetul capitalei
Asociaţia Agenţiilor de Publicitate din Moldova se adresează primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, spunându-i că dacă se va purcede la demontarea a câtorva sute de panouri, aşa cum se intenţionează, aceasta va duce la „prăbuşirea încasărilor în bugetul Primăriei prevăzut pentru acest sector”. Potrivit scrisorii, în prezent, în municipiul Chişinău, activează 157 de agenţi economici care profesează tiparul şi afişajul de publicitatea stradală. În acest sector activează peste 2200 de angajaţi. „Aceste cifre, însă, nu includ personalul din domeniile afiliate companiilor de publicitate stradală, cum ar fi cel al design-ului, al serviciilor de mentenanţă etc. care, de asemenea, ar fi grav afectate în cazul în care se va trece la realizarea ideii de demontare a panourilor publicitare”, menţionează Asociaţia.
Dezechilibru pe piaţa valutară din regiunea transnistreană
În regiunea transnistreană este deficit de valută, în special de dolari SUA. Specialiştii din stânga Nistrului spun că este un dezechilibru pe piaţa valutară care se datorează faptului că preţul de export al energiei electrice pe malul drept al Nistrului s-a micşorat. Presa transnistreană informează că odată cu reducerea preţului energiei electrice cu 28%, în regiune nu vor ajunge circa 65-70 de milioane de dolari. Aceasta va influenţa şi mai mult piaţa valutară, iar deficitul de dolari va fi resimţit şi în continuare.
Iniţiativele de fortificare a sistemului bancar dau puteri exagerate BNM, expertiză
Prin aprobarea proiectului de modificare a Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi a Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) se acordă puteri exagerate BNM. Or, după ce aceasta a demonstrat că nu poate gestiona problemele din sistemul financiar-bancar, nu poate fi lăsată practic fără de control din partea statului. La această concluzie au ajuns experţii Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au efectuat expertiza coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea celor două acte legislative. Expertului CAPC, Viorel Pârvan, a declarat într-o conferinţă de presă că proiectul de lege a fost elaborat întru implementarea recomandărilor Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale, formulate în urma evaluării sistemului financiar al Republicii Moldova în cursul anului 2014, şi întru eliminarea incongruenţelor din legislaţia naţională cu dreptul primar al Uniunii Europene. Totuşi, expertul subliniază că nota informativă nu are avizele instituţiilor statului, nu are o sinteză a recomandărilor societăţii civile, dar nici menţiunea expresă a prevederilor legislaţiei comunitare la care este ajustată cea naţională.
Fondul pentru Eficienţă Energetică a aprobat circa 250 de proiecte timp de 3 ani
În perioada anilor 2013-2016 Fondul pentru Eficienţă Energetică (FEE) a aprobat finanţarea a 246 de proiecte de eficienţă energetică şi de promovare a energiei din surse regenerabile, înaintate de instituţii publice, printre care spitale, şcoli, grădiniţe, cămine culturale. La fel, este vorba şi despre proiecte de iluminat stradal în mai multe localităţi. Datele au fost prezentate în cadrul audierilor publice desfăşurate de Comisia parlamentară administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice. Directorul FEE, Călin Negură, a declarat că acestea au fost selectate din 1300 de dosare, prezentate în cadrul celor şase apeluri de propuneri de proiecte, anunţate de FEE. Valoarea totală a acestor proiecte constituie 575 de milioane de lei, din care contribuţia FEE este de circa 417 milioane de lei. „Având în vedere angajamentele de finanţare asumate de FEE în baza proiectelor aprobate şi resursele transferate din buget în perioada 2012-2013 deficitul constituie 120 de milioane de lei. În perioada 2014 - 2015 transferuri de la bugetul de stat în FEE nu au fost efectuate” a notat Călin Negură.
Impozit pe avere pentru proprietarii bunurilor imobiliare de dimensiuni mari şi scumpe
Persoanele fizice, proprietari ai bunurilor imobiliare, care au o suprafaţă mai mare de 120 de metri pătraţi şi valoarea estimată, apreciată de către organele cadastrale teritoriale ce depăşeşte 1,5 milioane de lei, vor plăti un impozit pe avere. Prevederile se conţin în proiectul de modificarea şi completare în actele legislative în vigoare, ce rezultă din politica bugetar-fiscală şi vamală pe 2016, definitivat de Ministerul Finanţelor. Ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat în cadrul şedinţei de miercuri a Comisiei tripartite pentru negocieri colective, baza impozabilă a bunurilor imobiliare va constitui valoarea estimată a acestor bunuri, apreciată de către organele cadastrale teritoriale. În cazul în care bunul imobiliar este obiect al unui credit imobiliar(ipotecar) sau a unui contract de leasing financiar, obiect al impunerii va constitui diferenţa pozitivă formată între valoarea estimată a bunului imobiliar şi suma rămasă până la stingerea totală a creditului sau contractului de leasing financiar.
Politica bugetar-fiscală – aprobată de comisia tripartită. Au fost propuse amendamente noi
Prevederile politicii fiscale, vamale şi bugetare pentru anul 2016 au fost susţinute unanim de către membrii Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective. În cadrul şedinţei de miercuri, 9 martie, aceştia au optat pentru promovarea proiectului în redacţia actuală în Guvern şi Parlament şi, totodată, pentru continuarea discuţiilor în formatul existent în ceea ce priveşte politica bugetară pentru anul viitor. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, preşedintele Comisiei, ministrul Octavian Calmâc, a spus că discuţiile în cadrul Comisiei tripartite vor avea un impact pozitiv asupra politicilor iniţiate şi promovate de Guvern, întrucât este o platformă de comunicare şi colaborare directă cu părţile interesate, partenerii şi societatea civilă. Ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, a prezentat principalele amendamente propuse. Printre acestea se numără majorarea termenului de reportare a pierderilor rezultate din activitatea de întreprinzător, de la 3 la 7 ani, cu excluderea eşalonării acestora în părţi egale, introducerea impozitului pe avere pentru persoanele fizice – proprietari ai bunurilor imobiliare, care au o suprafaţă mai mare de 120 metri pătraţi şi valoarea estimată, apreciată de către organele cadastrale teritoriale ce depăşeşte 1,5 milioane de lei.
● JOI, 10 martie
Propuneri de a simplifica eliberarea actelor permisive pentru produsele agroalimentare
Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (acte permisive în domeniul sanitar-veterinar şi fito-sanitar) propune eliminarea a circa 10 acte permisive. Propunerile de modificare a procedurii de eliberare a actelor permisive la importul, exportul şi tranzitul produselor agroalimentare au fost prezentate în cadrul unei mese rotunde. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, proiectul Legii mai prevede substituirea procedurii de înregistrare la Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor cu cea de notificare. De asemenea, se propune utilizarea unui sistem informaţional integrat prin care ANSA va duce evidenţa tuturor operatorilor, precum şi eliminarea licenţei pentru importul şi/sau depozitarea, comercializarea produselor de uz fitosanitar şi/sau a fertilizanţilor, şi a licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară.
Volumul vânzărilor pe piaţa serviciilor de acces la internet fix a depăşit un miliard de lei
În anul 2015, numărul de abonaţi la serviciile de internet fix a crescut cu 25,2 mii faţă de anul trecut. Totodată, volumul total al vânzărilor acestor servicii a crescut cu 11,8 % şi a depăşit cifra de un miliard de lei. Datele statistice au fost publicate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Potrivit datelor ANRCETI, creşterea veniturilor din vânzarea serviciilor de acces la internet fix a fost determinată de sporirea vânzărilor de către practic toţi operatorii de pe această piaţă. Cele mai mari volume de vânzări ale acestor servicii au fost înregistrate de companiile „Moldtelecom”, „Starnet Soluţii” şi „Sun Communications”. Vânzările „Moldtelecom” au crescut cu 66,5 milioane de lei, ale „Starnet Soluţii” - cu 28,7 milioane, iar cele realizate de „Sun Communications” au sporit cu 12,5 milioane. În acelaşi timp, volumul cumulat al vânzărilor efectuate de ceilalţi 77 de furnizori ai serviciilor respective a sporit cu 2,8 milioane de lei şi a însumat circa 95,2 de milioane. Urmare a acestei evoluţii, venitul mediu lunar per abonat la serviciile de acces la internet fix a crescut cu 5%.
Reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, informaţi despre beneficiile DCFTA
Peste 100 de reprezentanţi ai întreprinderilor mici şi mijlocii au avut posibilitate să se informeze despre beneficiile Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (DCFTA) parte a Acordului de Asociere, semnat de Republica Moldova cu UE. În cadrul unui eveniment, organizat de Ministerul Economiei, oamenii de afaceri au adresat întrebări direct reprezentanţilor autorităţilor şi partenerilor de dezvoltare. Vicepremierul şi ministrul economiei, Octavian Calmâc, a menţionat în deschidere că ministerul şi Uniunea Europeană şi-au consolidat capacităţile de comunicare pentru a informa agenţii economici din Moldova despre posibilităţile, pe care le oferă DCFTA, modalităţile de soluţionare a problemelor, care pot apărea la etapa iniţială de livrare a mărfurilor şi serviciilor piaţa europeană. Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat că identificarea noilor parteneri comerciali va fi facilitată de cunoaşterea normelor care se aplică pe piaţa UE la exportul produselor şi serviciilor. Oficialul a îndemnat participanţii la conferinţă să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru a se informa în acest sens.
● VINERI, 11 martie
Multimilionar în SUA, fost candidat la şefia BNM: Concursul nu a fost în întregime transparent
Concursul privind selectarea candidatului pentru funcţia de guvernator al Băncii Naţionale nu a fost transparent în întregime. Declaraţia a fost făcut de către Vadim Brânzan, unul din foştii candidaţi la şefia BNM, în cadrul emisiunii „Interpol” de la postul de televiziune „TV 7”. „Concursul a fost transparent până la etapa interviurilor. Cred că ele trebuiau publicate pe pagina web pentru a fi ascultate de toţi cei interesaţi ca să-şi facă concluzii”, a declarat Brânzan. Vadim Brânzan, expert în economie şi finanţe, stabilit de mai mulţi ani cu traiul în SUA, a spus că a încercat la şefia BNM din considerente patriotice. „Sunt multimilionar, iar echivalentul salariului cu care este remunerat la Chişinău guvernatorul BNM eu îl achit menajerei în SUA. Economia Republicii Moldova se află la pământ şi am vrut să-mi aduc contribuţia la redresarea ei”, a spus Brânzan.
Declaraţia precompletată, în ajutor contribuabililor
Au mai rămas doar două săptămâni până la 25 martie – data limită de prezentare a declaraţiilor privind venitul obţinut în 2015 şi achitare a impozitului pe venit aferent acesteia. În ajutor contribuabililor vine declaraţia precompletată, un produs alcătuit din informaţiile, disponibile în bazele de date ale Serviciului Fiscal de Stat. Contribuabilii, cei care depun declaraţia pe suport de hârtie o pot solicita deja la oficiile fiscale teritoriale, prezentând actul de identitate, indiferent de reşedinţă. În cazul în care contribuabilul dispune de semnătura digitală, declaraţia precompletată poate fi vizualizată accesând cabinetul personal pe portalul www.fisc.md. Acest instrument vine să diminueze timpul de completare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Totodată, dacă în declaraţia precomletată va fi depistat că a fost omisă una dintre sursele de venit sau alte neclarităţi, contribuabilul poate interveni cu corectările de rigoare.
● SÂMBĂTĂ, 12 martie
Comisia interguvernamentală moldo-chineză se va convoca în a doua jumătate a anului
Comisia interguvernamentală moldo-chineză pentru colaborare comercial-economică se va convoca la Chişinău în a doua jumătate a anului curent. Totodată, autorităţile de la Beijing sunt cointeresate în realizarea unor proiecte investiţionale de anvergură în Republica Moldova. Despre aceasta au discutat în cadrul unei întrevederi ambasadorul Chinei în Moldova, Zhang Yinghong, şi vicepremierul, ministrul economiei, Octavian Calmâc. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, Octavian Calmâc a menţionat că China este un partener important pentru Republica Moldova. Ministrul a mai spus că partea moldovenească propune părţii chineze organizarea în semestrul II, la Chişinău, a şedinţei Comisiei interguvernamentale pentru colaborare comercial-economică. În cadrul şedinţei urmează să fie discutate mai multe aspecte ale relaţiilor bilaterale, inclusiv iniţierea negocierilor privind semnarea unui Acord de liber schimb dintre cele două ţări.
Numărul actelor permisive eliberate pentru desfăşurarea afacerilor va fi redus
Numărul actelor permisive, eliberate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător va fi redus. În debutul şedinţei cabinetului de miniştri, premierul Pavel Filip a informat că a semnat două dispoziţii prin care a fost creat un grup de lucru interministerial, care va analiza actele permisive eliberate agenţilor economici de către ministere şi alte autorităţi. Prim-ministru a spus că în prezent sunt eliberate agenţilor economici 416 de acte permisive. El a cerut grupului de lucru creat, ca până la 15 aprilie să analize toate actele în cauză şi la prima etapă numărul acestora să fie redus cel puţin cu 25 la sută. „În primul rând ar trebuie să fie reduse acele acte permisive, care nu se încadrează în bunele reglementări, prevăzute de legislaţie”, a notat premierul. .
Se reduc tarifele la energie electrică
Începând cu 1 aprilie, preţul pentru energia electrică se reduce. Consumatori finali vor achita cu 8 şi 11% mai puţin, în funcţie de zonă. O decizie în acest sens a fost luată în şedinţa de sâmbătă, 12 martie de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. Astfel, dacă până acum locuitorii deserviţi de „RED Nord” achitau 2,23 lei/kWh, acum vor achita 2,04 lei/kWh. Consumatorii deserviţi de ,,Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” vor achita 1,92 lei/kWh comparativ cu 2,16 lei, iar cei deserviţi de „RED Nord - Vest” vor achita 2,14 lei/kWh comparativ cu 2,33 lei. În cadrul şedinţei, furnizorii de energie electrică au propus ca reducerea preţului de import a energiei să fie folosită pentru acoperirea devierilor financiare care se înregistrează în sectorul energetic. Potrivit lor, nu are rost să fie redus preţul pentru consumatorii finali, iar, ulterior, să fie majorat atunci când vor fi incluse în preţ devierile financiare care sunt de ordinul milioanelor de dolari.
Impozitul pe autovehicule va fi aplicat din 2017
Impozitul pe autovehicul, prevăzut în proiectul documentului de politica fiscală şi bugetară pe anul curent va fi aplicat cu începere de la 1 ianuarie 2017. Ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat în cadrul şedinţei de Guvern că noul impozit oferă posibilitate autorităţilor publice locale să-şi majoreze veniturile bugetelor lor. Baza impozabilă a impozitului pe autovehicule va rămâne aceeaşi, şi anume caracteristicile tehnice ale autovehiculului specificate în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, şi anume:tipul acestuia, capacitatea motorului, numărul de locuri. Cotele impozitului pe autovehicule vor fi percepute la nivelul cotelor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova pentru anul 2015.
Proiectul politicii fiscale, vamale şi bugetare pe anul 2016, aprobat în Guvern
Membrii cabinetului de miniştri au aprobat, sâmbătă, 12 martie, proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative - pentru realizarea politicii fiscale, vamale şi bugetare pentru anul 2016. Potrivit unui comunicat de presă remis de executiv, noile prevederi legislative sunt orientate spre asigurarea unui mediu economic stabil, favorabil dezvoltării afacerilor din ţară şi atragerii investitorilor străini, şi spre crearea unor mecanisme de contribuţie echitabilă pentru persoanele fizice. În vederea susţinerii mediului de afaceri, Guvernul a prevăzut majorarea termenului de raportare a pierderilor rezultate din desfăşurarea activităţii de întreprinzător, de la 3 la 7 ani. Totodată, este revizuită baza impozabilă a taxei pentru dispozitivele publicitare: diminuarea cuantumului taxei percepute pentru restabilirea patentei, acordarea dreptului stingerii obligaţiei fiscale prin achitare prin intermediul altor prestatori de servicii de plată şi acordarea dreptului agenţilor economici de a depune dările de seamă fiscale la orice organ fiscal teritorial.
