Infertilitatea este o afecțiune a cuplului. Atât bărbații, cât și femeile se confruntă cu probleme de concepere. Cu toate acestea, povara infertilității este adesea pusă pe umerii femeilor. Peste 11 la sută din populația cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani se confruntă cu probleme de infertilitate, arată studiul „Generații și Gen”, susținut de Guvernul Republicii Moldova. Datele prezentate în acest studiu au stat la baza dezbaterii publice „Infertilitatea în context demografic și al sănătății reproductive”, organizată de UNFPA, transmite IPN.
Victoria Ciubotaru, medic obstetrician-ginecolog la Institutul Mamei și Copilului, susține că multe familii, în special cele din zonele rurale, nu au posibilitatea să acopere cheltuielile pentru procedurile de fertilizare in vitro, asta chiar dacă statul acoperă în jur de 40% din costul primei proceduri. „Potrivit analizei noastre, fertilizare in vitro fac cuplurile din mediul urban. Populația din mediul rural rămâne în grupul vulnerabil, unde avem persoane care se află la limita sărăciei, care nu își pot permite să se deplaseze dintr-un oraș și altul, dar mai ales să achite diferența de 60% din costurile procedurii. Când aud sumele acestea, li se par colosale și pleacă cu capul plecat, neștiind ce să facă. Anul viitor, municipalitatea va achita 100% din costul procedurilor de fertilizare in vitro pentru 100 de familii social vulnerabile, ceea ce este un lucru foarte bun”, menționează Victoria Ciubotaru.
Potrivit medicului, cuplurile care au beneficiat de procedurile de fertilizare in vitro în ultimii ani sunt cele care au între 30 și 35 de ani, reprezentând circa 50 la sută, urmate de persoanele care au între 25-29 de ani, iar grupul cel mai tânăr reprezintă femeile care au între 23-24 de ani. Totodată, un alt grup mic sunt femeile care au peste 45 de ani. Motivele infertilității sunt mai multe, spune Victoria Ciubotaru. Printre ele se numără comportamentele sexuale și reproductive nesigure, care se soldează cu infecții și sarcini nedorite într-un anumit moment.
„Rezultatele fertilizării în vitro în perioada 2016-2020 este de 41,5 la sută. Evident că situația demografică din țară nu se schimbă în urma acestui fapt, dar asta a dat o șansă pentru mai multe familii să devină fericite. Multe cupluri ajung tardiv la medic pentru a-și rezolva problema, chiar și după 10-15 ani de încercări”, mai spune medicul Victoria Ciubotaru.
Mihai Horga, directorul Institutului Est-European pentru Sănătatea Reproducerii, menționează că nu există o soluție minune care să prevină sau să reducă cazurile de infertilitate. Totuși, dacă vor exista politici publice care să încurajeze sau să ajute tinerele familii să aibă copii, va fi un pas important. „Trebuie să ne asigurăm că avem o stare fizică și mentală disciplinată. Infertilitatea nu este doar o problemă de sănătate, ci și una socială. Oamenii trebuie să înțeleagă care sunt cauzele infertilității. Statul trebuie să vină cu politici în acest sens. Sărăcia, accesul scăzut la serviciile medicale și avorturile sunt printre principalele probleme ale sănătății reproducerii în Republica Moldova inclusiv”, explică Mihai Horga.
Politicile statului în domeniul dezvoltării populației sunt foarte importante în asigurarea rezilienței demografice, deoarece infertilitatea este o problemă de sănătate publică.
„În Republica Moldova avem o rată de fertilitate destul de joasă, de doar 1,7%, și e cu mult mai mică decât nivelul de înlocuire a generațiilor, care este de 2,1 copii per femeie de vârstă reproductivă. Reducerea numărului de copii are drept cauză mai mulți factori. Unul dintre aceștia fiind emigrarea populației de vârstă reproductivă. Un alt factor îl reprezintă insuficiența de servicii de îngrijire pentru copii. Totodată există multe provocări privind echilibrarea vieții profesionale cu cea de familie” a declarat Felicia Bechtoldt, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova.
„Cred că este foarte important să nu negăm problema infertilității și să discutăm despre accesul la tratament atât pentru bărbați, cât și pentru femei”, a declarat Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA Moldova.
Șefa Direcției politici de sănătate primară şi comunitară de la Ministerul Sănătății, Tatiana Zatîc spune că accentul trebuie pus pe îmbunătățirea sănătății sexual-reproductive a populației. „Actualmente este în proces de finalizare un nou program care include multiple acțiuni menite să asigure o sănătate mai bună a cuplului, astfel încât să avem un proces demografic mai bun. Ne dorim ca indicatorii demografici să fie pozitivi și să avem copii sănătoși”, a declarat Tatiana Zatîc.
Președintele comisiei parlamentare sănătate și familie, deputatul Adrian Belîi susține că printre soluțiile propuse de specialiști pentru redresarea situației se numără dotarea mai bună a instituțiilor medicale. Totodată, sunt necesare programe țintite privind sănătatea reproducerii și accesul mai mare al familiilor la aceste servicii prin o compensare mai mare din parte statului a costurilor procedurilor, cel puțin pentru familiile din categoriile social-vulnerabile. De asemenea, este necesară popularizarea metodelor moderne de contracepție, astfel încât să fie evitate avorturile, iar fiecare sarcină să fie dorită și fiecare naștere – sigură.
Dezbaterea publică „Infertilitatea în context demografic și al sănătății reproductive” este parte a Programului UNFPA de Reziliență Demografică, care are drept scop susținerea țărilor din regiune în elaborarea politicilor și programelor destinate populației, pentru a răspunde schimbărilor demografice, a consolida capitalul uman și a defini un viitor prosper.