Şi iarăşi despre tarife şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional din mun. Chişinău. Comentariu de Veaceslav Guţuţui pentru Info-Prim Neo

Deciziile Consiliului Municipal Chişinău (CMC) nr. 8/8 şi 8/15 din 15.09.2009 privind creşterea tarifelor pentru transportul public şi livrarea apei au generat proteste din partea reprezentanţilor păturilor social-vulnerabile. Reacţia dată, printre altele, a evidenţiat faptul că între autorităţile publice locale şi populaţie nu există forme stabile de consultare şi dialog. În acelaşi timp, Regulamentul privind asigurarea transparenţei şi intensificarea participării cetăţenilor la procesul decizional în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale ale mun. Chişinău, adoptat de CMC (decizia 1/4 din 22.01.2008), prevede că [autorităţile municipale sunt obligate să consulte cetăţenii şi/sau organizaţiile care îi reprezintă înaintea adoptării deciziilor.] Legea privind transparenţa în procesul decizional nr. 239-XVI din 13.11.2008, prevede cerinţe similare faţă de informarea cetăţenilor înaintea adoptării documentelor cu caracter normativ. Acţiunile de protest ca forme de implicare a cetăţenilor în procesul decizional local sunt frecvent utilizate de locuitorii mun. Chişinău, atunci când se doreşte obţinerea unor rezultate importante. Alte forme de dialog au fost utilizate mai mult sporadic şi destul de rar (de exemplu, audierile publice ale Planului urbanistic general şi ale Planului Urbanistic zonal Gara de Nord, şedinţe cu tinerii, masa rotundă privind transparenţa decizională). Ca efect, unele decizii de interes municipal sunt adoptate sub presiunea diferitor grupuri de interese (de exemplu, intervenţia refugiaţilor şi veteranilor războiului din Transnistria în şedinţa CMC din toamna anului 2007 sau protestul recent al pensionarilor). Adoptarea deciziilor în regim de urgenţă, fără consultarea cetăţenilor şi/sau a organizaţiilor care le reprezintă interesele, micşorează încrederea populaţiei în calitatea actului de guvernare şi în responsabilitatea aleşilor locali faţă de problemele municipiului. Pentru informarea cetăţenilor câte ceva deja se face în acest sens. Pagina oficială a primăriei www.chisinau.md a devenit mai dinamică şi cu mai multe informaţii, este lansat sistemul on-line şi off-line a şedinţelor primăriei şi CMC, iar majoritatea preturilor dispun de pagini web. Însă aceste eforturi sunt prea mici pentru a asigura participarea eficientă a publicului în procesul decizional local. În viitor, pentru a evita astfel de tulburări şi tensiuni sociale este necesar de instituţionalizat, la nivelul primăriei, direcţiilor generale ale CMC, preturilor de sector a unor forme stabile de implicare a cetăţenilor în actul de guvernare (afişaje informaţionale pe panouri şi pagini web, sondaje de opinii, şedinţe în aer liber în cartiere, mese rotunde, rapoarte de analiză şi monitorizare a implementării politicilor locale, audieri şi dezbateri publice, consilii consultative pe domenii de interes public şi/sau de cartier, etc). De asemenea, este nevoie de a schimba locaţia pentru desfăşurarea şedinţelor CMC, deoarece sala unde au loc şedinţele respective este prea mică pentru a facilita accesul cetăţenilor şi a organizaţiilor neguvernamentale. Tarifele la serviciile publice din mun. Chişinău demult trebuiau majorate, deoarece nu corespund realităţii economice, având ca efect amânarea de lungă durată şi periculoasă a rezolvării acestei probleme. Însă contează enorm şi faptul cum se face acest lucru (creşterea bruscă a lor: la transport cu 50%-100% şi cu 100% la apă), precum şi perioada în care se adoptă (în plină criză economică). Consider că maniera în care a fost realizată majorarea nu este una tocmai potrivită, fapt demonstrat de nemulţumirea organizaţiilor de veterani şi pensionari, lucru intens speculat de către mass-media aservită partidului comuniştilor. De fapt, anume fracţiunea comuniştilor din CMC se face responsabilă de situaţia creată, deoarece nu şi-a asumat riscul politic, dar şi responsabilitatea, de a adopta, în ultimii ani, astfel de decizii nepopulare pe termen scurt, dar absolut necesare pentru funcţionarea normală a serviciilor publice locale în perspectiva lungă de timp. Fracţiunea majoritară a PCRM şi/sau coaliţia majoritară din CMC rezolva până acum problema respectivă prin contractarea creditelor de la bănci pentru acoperirea diferenţei dintre tarifele reale şi cele plătite de populaţie. Rambursarea creditelor şi a dobânzilor aferente se efectua din contul bugetul municipal, adică din impozitele şi taxele percepute de la cetăţenii municipiului. Deci, indirect, tot populaţia achita aceste tarife, suportând pe de asupra şi costul dobânzilor bancare. O reevaluare a tarifelor în ritm regulat (cel puţin odată în semestru) va demonstra că autorităţile sunt în pas cu realităţile existente şi ţin cont de posibilităţile financiare ale cetăţeanului simplu, care este şi cel mai disciplinat în achitarea facturilor la servicii. Suplimentar la aceasta este recomandabil de introdus modificări în legile privind serviciile publice şi administraţia publică locală pentru instituirea unei autorităţi publice independente de reglementare în domeniul serviciilor publice prestate de autorităţile locale. Existenţa unei asemenea autorităţi, care va activa în mod obiectiv şi independent de conjunctura politică, în baza unei metodologii clare de calculare a tarifelor la serviciile publice, în mod transparent şi cu consultarea/informarea cetăţenilor, va conduce la o bună informare a populaţiei privind modalitatea de calculare a tarifelor. Aceasta va contribui la depolitizarea adoptării deciziilor cu caracter economic şi la eficientizarea activităţii autorităţilor municipale. Integrarea europeană şi democraţia vine nu numai de la adoptarea diferitor strategii şi programe naţionale în domeniul dat, dar şi de la schimbarea procedeelor în management, inclusiv, la nivelul autorităţilor publice locale. Apropo de criza economică - practica internaţională, inclusiv a localităţilor urbane mari din regiune, demonstrează că odată cu sporirea nivelului de transparenţă şi a democraţiei locale, are loc şi creşterea interesului investitorilor faţă de amplasarea business-ului în localitatea respectivă. [Pentru Info-Prim Neo - Veaceslav Guţuţui, Institutul de Rezolvare a Conflictelor INRECO]