Timp de 11 ani Parlamentul a reuşit să aleagă preşedintele ţării doar de două ori

Timp de 11 ani, începând cu 2000, de când preşedintele ţării este ales de Parlament, acest exerciţiu a reuşit de două ori, în 2001 şi 2005. În ambele cazuri în această funcţie a fost ales Vladimir Voronin, liderul PCRM. ● [La 5 iulie 2000] a avut loc operarea unor amendamente în Constituţia Republicii Moldova, prin care preşedintele ţării să fie ales cu votul deputaţilor organului legislativ. Parlamentul a respins iniţiativele preşedintelui de atunci, Petru Lucinschi, care propunea consolidarea puterii prezidenţiale şi ale cărui iniţiative aveau susţinere populară considerabilă, fiind aprobate la referendumul consultativ din 23 mai 1999, cu votul a 55,3% din participanţi. Textul final al legii de revizuire a fost compilat din câteva proiecte. Comisia parlamentară specială, constituită în acest scop, era condusă de vicepreşedintele Parlamentului,Vadim Mişin, deputat PCRM, care, împreună cu Vladimir Voronin, au pledat personal pentru introducerea normei de 3/5 din voturile deputaţilor pentru alegerea preşedintelui ţării (61 de deputaţi). De asemenea, comisia a susţinut introducerea unei norme suplimentare, privind dizolvarea Parlamentului în cazul că nu se reuşeşte alegerea şefului statului. ● [La 4 aprilie 2001] preşedinte a fost ales Vladimir Voronin, pentru care au votat 71 de deputaţi comunişti, din totalul de 89 care au participat la votare. La funcţia de preşedinte al Republicii Moldova au candidat Vladimir Voronin, Valerian Cristea şi Dumitru Braghiş. Ceilalţi doi candidaţi au acumulat 3 şi, respectiv, 15 voturi. ● Patru ani mai târziu, [la 4 aprilie 2005], Voronin a fost reales, cu 75 de voturi ale comuniştilor, creştin-democraţilor, democraţilor şi social-liberalilor. Primul candidat înregistrat la funcţia de şef al statului a fost liderul PCRM, Vladimir Voronin, propus de un grup de 34 de deputaţi comunişti. Celelalte fracţiuni parlamentare nu şi-au propus propriii candidaţi. Pentru a respecta condiţia de participare a cel puţin doi competitori pentru validarea procedurii de votare, alţi 16 deputaţi ai PCRM au propus candidatura preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca. La procedura de alegere a şefului statului au participat 56 de deputaţi ai fracţiunii PCRM, 8 deputaţi ai fracţiunii PDM, 11 deputaţi ai fracţiunii PPCD şi 3 deputaţi ai PSL. 18 deputaţi ai fostului Bloc Moldova Democrată, transformat în Alianţa Moldova Noastră, nu au participat la votare, iar alţi 5 deputaţi AMN au absentat. Din cei 78 de deputaţi care au participat la alegerea şefului statului 75 au votat pentru Vladimir Voronin. Contracandidatul său, Gheorghe Duca, a obţinut un singur vot, iar 2 buletine au fost declarate nevalabile. ● Patru ani mai târziu, după alegerile parlamentare din 5 aprilie, PCRM a obţinut 60 de mandate în Parlament. Cele trei fracţiuni parlamentare de opoziţie – PL, PLDM şi AMN – au declarat că nu recunosc rezultatele alegerilor, motiv pentru care nu vor participa la alegerea preşedintelui Republicii Moldova, provocând alegeri anticipate. [Pe 20 mai 2009] a avut loc prima tentativă de alegere a preşedintelui, iar PCRM a mers pe acelaşi scenariu ca în 2005, propunând doi candidaţi: pe Zinaida Greceanîi, ex-premier, şi pe Stanislav Groppa, neurolog, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe. După votare Zinaida Greceanîi a acumulat 60 voturi, iar Stanislav Groppa niciun vot. Opoziţia de atunci (PL, PLDM şi AMN) nu a participat la votare. ● Peste 2 săptămâni, la [28 mai 2009], urma să aibă loc alegerile repetate, dar pentru că ziua a coincis cu sărbătoarea Înălţării Domnului, la propunerea preşedintelui fracţiunii comuniştilor, Maria Postoico, exerciţiul a fost amânat pentru data de 3 iunie. Majoritatea parlamentară a invocat că nu este oportun în această zi să se facă declaraţii politice. Opoziţia spunea că pretextul cu Ispasul nu ţine, iar comuniştii, de fapt, au amânat şedinţa pentru a căuta „votul de aur”. ● [La 3 iunie 2009] a avut loc a doua încercare de alegere a preşedintelui. De data aceasta contracandidatul Zinaidei Greceanîi a fost Andrei Neguţa, ex-deputat ales pe listele PCRM, Legislatura 2001-2005. În urma votării, Zinaida Greceanîi a acumulat 60 voturi, iar Andrei Neguţa - 0 voturi. Nici de data aceasta opoziţia nu a participat la votare. Vladimir Voronin a declarat că, din cauza tentativelor eşuate de alegere a şefului statului, s-au creat premise de dizolvare a Parlamentului. Ulterior, legislativul a fost dizolvat şi au fost anunţate alegeri parlamentare anticipate. După scrutinul din 29 iulie, s-a format o nouă majoritate parlamentară. [Pe 28 august] liderul PL, Mihai Ghimpu, a fost ales spicher, asigurând şi [interimarul funcţiei de preşedinte]. ● [Pe 30 octombrie 2009] Parlamentul a adoptat amendamente la Legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova, prin care au fost precizate anumite aspecte care anterior provocau discuţii. S-a stabilit posibilitatea desfăşurării alegerilor cu un singur candidat; au fost precizate condiţiile care permit ca şedinţa specială pentru alegerea preşedintelui ţării să poată fi amânată, fără a se considera că alegerile au eşuat; a fost introdusă prevederea conform căreia următoarea dizolvare a Parlamentului poate avea loc numai după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări. ● În şedinţa din 3 noiembrie 2009 Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a stabilit data de 10 noiembrie 2009 pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova. La data de 6 noiembrie, când a expirat noul termenul de desemnare a candidaţilor, a fost înregistrat un singur candidat – Marian Lupu, liderul PDM, din partea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). [La 10 noiembrie 2009] Parlamentul s-a întrunit în şedinţă specială pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Cvorumul a fost întrunit, la şedinţă înregistrându-se şi deputaţii fracţiunii PCRM. Ulterior, fracţiunea PCRM a boicotat procedura de alegere. Marian Lupu a fost votat de 53 de deputaţi din coaliţia majoritară. Conform legislaţiei, dacă la turul întâi a participat un singur candidat şi acesta nu a acumulat votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi, se organizează alegeri repetate, care trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la ultimele alegeri ordinare în care nu a fost ales preşedintele. Pentru alegerile repetate sânt valabile aceleaşi condiţii procedurale ca şi în cazul alegerilor ordinare. ● [La 7 decembrie 2009] Alianţa pentru Integrare Europeană a încercat din nou să îl aleagă pe Marian Lupu, dar iarăşi nu a reuşit. De atunci nu a mai fost făcută nicio încercare de alegere a preşedintelui ţării. Pe 28 noiembrie 2010 au avut loc alegeri parlamentare. Din 30 decembrie 2010, noul spicher, Marian Lupu, asigură şi interimarul funcţiei de şef al statului, până în prezent. În şedinţa plenară a Parlamentului din 20 octombrie 2011 preşedintele interimar a iniţiat procedura de alegere a preşedintelui. Data alegerilor a fost stabilită pentru 18 noiembrie.