● LUNI, 16 decembrie

A fost numit directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului

Dumitru Munteanu a fost numit în funcţia de director al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. Anunţul a fost făcut luni, 16 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, de către ministrul agriculturii, Vasile Bumacov. Candidatura lui Dumitru Munteanu a fost aleasă în urma unui concurs la care au participat 5 persoane. Vasile Bumacov a comunicat jurnaliştilor că Dumitru Munteanu a fost selectat de o comisie din care au făcut parte reprezentanţi ai ministerului şi specialişti din sectorul privat. Munteanu a deţinut anterior mai multe funcţii manageriale în companiile din domeniu şi se va ocupa de promovarea vinurilor moldoveneşti pe pieţele internaţionale. Ministrul se aşteaptă că, sub îndrumarea lui Dumitru Munteanu, va începe o campanie agresivă de promovare a vinului moldovenesc pe piaţa din UE. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului a fost creat în septembrie curent, printr-o decizie de Guvern.

Moldova a ratat vânzări de 20 de milioane de dolari după embargoul rusesc la vin

Republica Moldova a ratat vânzări de 20 de milioane de dolari din ziua anunţării embargoului rusesc la vin şi până la sfârşitul anului. Calculele au fost făcute de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. În pofida embargoului impus, exporturile de vin moldovenesc au crescut în acest an cu 23%, a anunţat, într-o conferinţă de presă, ministrul Vasile Bumacov. Ministrul a menţionat că embargoul rusesc a afectat producătorii de vin, în special pe cei care nu şi-au reorientat producţia spre alte pieţe. „50% din tot vinul moldovenesc se vinde anume în această perioadă. Noi am lansat mai multe acţiuni ca să-i susţinem pe vinificatori. Vrem să se producă vin de calitate, dar aceasta necesită tehnică bună şi cunoştinţe vaste”, a subliniat ministrul. Oficialul a amintit că, de la 1 ianuarie 2014, Moldova va avea regim liberalizat de export a vinului în UE. „Aceasta nu înseamnă automat o creştere bruscă a exporturilor. Trebuie să depunem eforturi ca să nu-i dezamăgim pe cei ce ne-au oferit astfel de oportunitate”, a spus Vasile Bumacov. Potrivit datelor ministerului, în anul curent au fost recoltate 600 de mii de tone de struguri, au fost produse peste 160 de milioane de litri de vin. Circa 120 de milioane de litri au fost deja exportate. În UE Moldova a exportat vin în valoare de 27 de milioane de dolari, iar în statele CSI – de 93 de milioane. Cel mai mare exportator din UE este Polonia (37%), urmată de Cehia (23%), iar pe al treilea loc – România (13%). Din statele CSI cel mai mult vin moldovenesc importa Rusia (48%), Belarus e pe locul doi (39%) şi Kazahstan pe locul 3 (12%).

2800 de hectare de plantaţii noi au apărut în anul curent

În anul curent, în Republica Moldova au apărut 2800 de hectare de plantaţii noi, pentru care din bugetul de stat s-au acordat circa 130 de milioane de lei. Şeful Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, Petru Maleru, a comunicat că ajutor au primit 430 de agricultori care au plantat livezi şi 410 care au plantat vii. În acest an, pentru prima dată au fost plantate mai multe livezi de mere decât de prune – 1390 de hectare de meri, în raport cu 700 de hectare de pruni. Plantaţiile noi de nuc au ocupat 530 de hectare. Tot în premieră în acest an au fost plantate mai multe vii cu struguri de masă decât cu struguri tehnici. Petru Maleru susţine că aceasta se datorează faptului că autorităţile au decis să acorde subvenţii cu 25% mai mari pentru strugurii de masă, aceştia având o valoare adăugată mai mare. La fel, au fost plantate şi 22 de hectare cu struguri ecologici. Pentru aceştia subvenţiile sunt mai mari cu 15%. Pentru anul viitor deja au fost alocaţi 500 de milioane de lei pentru subvenţionarea în agricultură, plus 4,6 milioane de euro, bani veniţi de la partenerii europeni. Autorităţile vor acorda mai mult ajutor pentru sectorul zootehnic în anul viitor, în special pentru fermele de vaci pentru lapte.

O justiţie eficientă şi lipsa de corupţie e cea mai bună protecţie pentru un stat, diplomat

Cea mai bună protecţie pentru stat nu este securitatea percepută în modul tradiţional, ci existenţa unui sistem de justiţie transparent şi lipsa de corupţie, pentru că fenomenul corupţiei atentează la securitatea statului. Declaraţia aparţine ambasadorului Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău. În cadrul unei platforme de discuţii privind integrarea europeană a Republicii Moldova, diplomatul european a spus că investitorii vor veni în ţară după implementarea directivelor şi regulamentelor impuse de Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (DCFTA), dar trebuie să aibă garanţia unei justiţii echitabile. „Trebuie să ne preocupăm de modul în care vor funcţiona banii veniţi în Moldova, indiferent de originea investitorilor. În acestă regiune există acorduri comerciale şi acestea trebuie să presupună posibilitatea de a fi contestate şi toţi să se conducă de aceleaşi reguli. Nu trebuie să existe justiţie selectivă. Trebuie să ne asigurăm că sistemul pe intern lucrează eficient”, a spus Pirkka Tapiola. Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău a spus că în Moldova climatul investiţional este bun, există forţă de muncă calificată şi ieftină, cu posibilităţi nelimitate de export în UE. Climatul format de DCFTA va face Moldova şi mai atractivă pentru investitori străini.

● MARŢI, 17 decembrie

Utilaje în leasing pentru vinificatori

Începând cu anul viitor, producătorii de vin vor putea achiziţiona utilaje în leasing, în cadrul unui program pentru care Guvernul a contractat de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) un împrumut de 75 de milioane de euro. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a comunicat, în cadrul unei conferinţe de presă, că producătorii de vin au nevoie de utilaj performant pentru a face faţă provocărilor, iar povara contractării unor credite de la bancă, chiar cu  dobândă joasă, este mare. Iurie Brumărel, directorul executiv al Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, a comunicat că BEI a debursat deja 25 de milioane din bugetul total al programului. În scurt timp, urmează să fie creat şi un fond de creditare, care va fi un sprijin pentru producătorii cu datorii istorice la bănci după embargoul la vin impus de ruşi în 2006.

Brandul naţional „Wine of Moldova” a fost lansat oficial

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a lansat oficial brandul naţional „Wine of Moldova”. La eveniment au participat vinificatori, ambasadori şi politicieni.  În primul trimestru al anului 2014, va fi organizată o campanie naţională de promovare a brandului. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a menţionat că lansarea brandului vinurilor moldoveneşti are loc în contextul în care vinurile au atins cel mai înalt nivel de calitate, însă au nevoie şi de promovare. „Venim cu un brand de ţară ca să promovăm vinurile noastre sub numele ţării şi să sporim astfel potenţialul de penetrare a pieţelor noi şi să valorificăm oportunitatea oferită de Uniunea Europeană. Am avut multe păreri despre cum trebuie să arate acest logo şi am insistat să nu fie pierdută legenda barzei promovată timp de 60 de ani. A fost păstrată legenda şi i s-a dat un strop de dinamism”, a spus ministrul agriculturii. Brandul nou va fi atribuit numai vinurilor de calitate. De acest proces va răspunde Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. Programul de promovare a vinurilor autohtone include un complex de iniţiative strategice, un cadru juridic de control al calităţii, un cadru unic de marketing şi identitate vizuală unică. Vinurile cu indicaţie geografică protejată şi denumire de origine protejată vor fi înscrise din oficiu în programul „Wine of Moldova”.

Calitatea producţiei alcoolice va fi verificată prin metodă organoleptică

Calitatea producţiei alcoolice şi a berii va fi verificată prin metodă oranoleptică (care se bazează pe simpţuri) – prevede un regulament în acest sens aprobat de Guvern. Evaluarea o va face Comisia Centrală de Degustaţie, care va fi constituită din 21 de persoane, selectate prin concurs. Deciziile comisiei vor avea titlu de recomandare. Pentru a determina calitatea băuturilor alcoolice, fiecare degustător va primi o fişă de analiză senzorială, în care va trebui să noteze: aspectul (limpiditate), culoarea, aroma (buchetul), gustul şi caracterul tipic al băuturii. La aprecierea calităţii mostrelor se va aplica o scară de zece puncte. Pentru fiecare tip de băutură a fost stabilit un punctaj minim pe care trebuie să-l obţină. Şedinţele de degustare deschise se vor efectua la o masă comună, la care se vor discuta şi caracteristicile mostrelor analizate. Mostrele vor fi însoţite de o informaţie succintă referitor la tipul de produs şi la producător. Producătorii care care nu vor fi mulţumiţi de decizia comisiei o vor putea contestata în termen de 5 zile din data eliberării rezultatului.

Modificări aprobate în Legea privind piaţa de capital

Guvernul a aprobat proiectul de modificare a Legii privind piaţa de capital. Iniţiativa vine să instituie un control mai strict asupra modului în care se păstrează înregistrările privind acţionariatul în societăţile pe acţiuni, a precizat Iurie Filip, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Comisia va elabora un registru unic al valorilor mobiliare, pentru toate entităţile de interes public. Registratorii independenţi, agenţii economici care desfăşoară această activitate de întreprinzător, vor fi obligaţi să raporteze la CNPF schimbările de acţionariat din entităţile de interes public. Potrivit autorităţilor, acest proiect va asigura creşterea gradului de protecţie al investiţiilor în companiile înregistrate în Republica Moldova. Prevederile vor intra în vigoare după ce vor fi aprobate de Parlament.

● MIERCURI, 18 decembrie

Facilităţile de Investiţii pentru Vecinătate au atras în Moldova peste 900 mln  euro

Prin mecanismul Facilităţi de Investiţii pentru Vecinătate în Moldova, începând cu anul 2008, s-au atras peste 70 de milioane de euro sub formă de grant şi 850 de milioane de euro ca investiţii în proiecte de infrastructură, transport şi energie. Managerul de proiect în cadrul Delegaţiei UE la Chişinău, Alexandre Darras, a comunicat, în cadrul unei mese rotunde, că acest mecanism de mobilizare a fondurilor europene pentru Republica Moldova este prea puţin cunoscut de populaţia ţării. Mecanismul Facilităţi de Investiţii pentru Vecinătate contribuie în grup la obţinerea resurselor din bugetul UE şi statelor membre şi le foloseşte pentru a utiliza împrumuturi de la instituţiile europene de finanţare. Acest mecanism, prin acordarea componentei sale de grant, a îmbunătăţit accesul la finanţare pentru investiţii.

Bugetul de stat creşte cu 14 la sută

Parlamentul a votat în două lecturi proiectul bugetului de stat pentru 2014. Acesta prevede venituri de 25,6 miliarde, cu 14,1% mai mult faţă de anul curent, şi cheltuieli de 28,08 miliarde de lei, în creştere cu 18,9%. Deficitul bugetar se estimează la 2,4 miliarde de lei sau 2,3% în raport cu PIB. Ministrul finanţelor, Anatol Arapu, a spus că volumul cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2014 va fi cu circa 19% mai mare decât cel aprobat pentru anul 2013. În cuantumul veniturilor bugetului de stat, prognozate pentru anul 2014, partea preponderentă o deţin veniturile fiscale. Acestea sunt urmate de încasările nefiscale, veniturile proprii ale fondurilor speciale şi mijloacelor speciale. Pentru 2014, PIB se estimează la 106 miliarde lei, cu o creştere faţă de anul trecut cu 4%. De asemenea, se estimează creşterea exporturilor de bunuri cu 8,5%, iar importurile cu 8%. Pentru anul 2014, cheltuielile bugetului public naţional se estimează în sumă de circa 43,1 miliarde de lei, cu 4,9 miliarde de lei mai mult decât în anul 2013.

Se aşteaptă majorarea „nesemnificativă” a preţului la combustibil

De la 1 ianuarie 2014 vor fi majorate cotele accizelor la produsele petroliere importate şi livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu 9,3%. Prevederea se conţine în proiectul legii privind politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, aprobat, în prima lectură, de către Parlament. În cadrul plenului, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, a declarat că această majorare a cotelor accizelor va duce la o creştere a preţului la combustibil, însă majorarea va fi nesemnificativă. Proiectul mai prevede modificarea cotei accizului la articole din tutun şi alcool cu 4,3%. Potrivit ministrului, proiectul mai prevede că de la 1 ianuarie, moldovenii vor putea introduce în ţară bunuri în valoare de până la 300 de euro fără să achite taxe de import. Actualmente taxa este de 200 de euro. Deputatul PL, Valeriu Munteanu, a propus, pentru lectura a doua, să fie majorată această taxă la 500 de euro. O altă modificare prevede prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 de zile din momentul importului de materie primă, accesorii, ambalaje primare şi articolele de completare utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului. De asemenea, nu va fi percepută taxa pentru efectuarea procedurilor vamale pentru mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte.

Contractul de livrare a gazelor din Rusia va fi prelungit după 25 decembrie

Cea mai mare realizare pentru SA „Moldovagaz” în anul care se încheie este asigurarea fiabilă cu gaze naturale a tuturor celor 650 de mii de consumatori, a declarat presei preşedintele companiei, Alexandr Gusev. În cadrul negocierilor cu Gazprom, s-a decis prelungirea pentru anul viitor a contractului de livrare a gazelor naturale în Republica Moldova. „Pentru 25 decembrie, la Moscova, se preconizează şedinţa Consiliului de observatori şi, dacă acţionarii vor susţine proiectul de contract, îl vom semna”, a menţionat Alexandr Gusev. În opinia sa, nu există motive pentru care contractul nu ar fi prelungit. Referindu-se la preţul de achiziţie a gazelor pentru 2014, preşedintele Moldovagaz a spus că nu crede că vor interveni mari schimbări, nici în direcţia majorării, nici în cea a reducerii. Alexandr Gusev spune că în 2014 este necesar de a intensifica negocierile cu Gazprom  pentru semnarea unui nou acord de livrare a gazelor, pe o perioadă de 3-5 ani. „Contractul vechi a fost prelungit deja de câteva ori şi e mai bine când există o înţelege pe termen mediu, e mai sigur”, a menţionat acesta. În alt context, preşedintele Moldovagaz a apreciat că proiectul Guvernului de fuzionare a celor trei întreprinderi termoenergetice (Termocom, CET-1, CET-2) este reuşit. „Se vor reduce cheltuielile de regie, dar principalul este că s-a identificat o modalitate de soluţionare a problemei datoriilor acestor întreprinderi pentru gazele consumate, prin obţinerea unui credit în condiţii avantajoase de la Banca Mondială. Din acest credit vor fi reabilitate şi unele segmente din reţele”, a comunicat preşedintele Moldovagaz. Potrivit datelor întreprinderii, datoriile Republicii Moldova pentru gazele livrate constituie 5 mlrd dolari, dintre care 500 mln dolari datoriile consumatorilor de pe malul drept al Nistrului, iar restul – de pe malul stâng.

● JOI, 19 decembrie

Deschiderea pieţei UE va descătuşa potenţialul creativ al producătorilor de vin, premier

Decizia UE, prin care va fi deschisă complet piaţa comunitară pentru vinurile moldoveneşti, va descătuşa potenţialul creativ al producătorilor, astfel încât faima vinurilor moldoveneşti să meargă mai departe. Declaraţia a fost făcută de către premierul Iurie Leancă, la cea de-a cincea ediţie a Vernisajului Vinului. În cadrul evenimentului, ex-premierul Vlad Filat şi ambasadorul SUA , William Moser, au primit titlul onorific „Cavaler al Vernisajului Vinului”. La cea de-a cincea ediţie, au participat 27 de companii vinicole din ţară, care au propus spre degustare peste 200 de tipuri de vin. Evenimentul este organizat de Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri, cu sprijinul proiectului USAID CEED II şi a Filierei Vinului. Piaţa comunitară a UE pentru vinurile moldoveneşti va fi deschisă complet începând cu 1 ianuarie 2014.

● VINERI, 20 decembrie

3 din 10 salariaţi se eschivează de la plata impozitelor

În Moldova, din 10 salariaţi numai 7 contribuie la asigurările de stat. Astfel, circa 30% din angajaţi activează în economia tenebră. Cifrele au fost prezentate în cadrul conferinţei internaţionale „Economia informală: realităţi, impact, acţiuni”. Viceministrul muncii, Sergiu Sainciuc, a comunicat că Guvernul a adoptat un plan de acţiuni pentru diminuarea muncii la negru. S-au înăsprit pedepsele în Codul Muncii. Acum vor fi pedepsiţi şi angajaţii care nu au contracte de muncă, iar angajatorii sunt obligaţi să prezinte o copie a schemei de încadrare. De asemenea, a fost elaborat şi un proiect de lege privind munca ocazională (zilieri), deoarece în agricultură sunt cei mai mulţi angajaţi din economia informală. Potrivit preşedintelui Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, realităţile privind economia tenebră sunt triste. „Nu putem spune că astăzi avem rezultate palpabile, o bună parte dintre agenţii economici în continuare activează la negru. Avem chiar un exemplu, o companie din sectorul agrar vinde produse de milioane de lei, dar nu are niciun angajat oficial”, a spus şeful sindicatelor.

CNPM promovează dialogul social local pentru o mai bună guvernare a pieţei muncii

În 5 raioane şi în municipiul Bălţi au fost create organizaţii teritoriale ale patronatelor sau au fost consolidate organizaţiile existente, în cadrul unui proiect cu genericul – „Dialogul social local pentru o mai bună guvernare a pieţei muncii în Republica Moldova”, derulat de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) timp de 3 ani. Proiectul va continua în anul viitor în alte 3 raioane. În cadrul unei mese rotunde la care s-au făcut totalizările proiectului, preşedintele CNPM, Leonid Cerescu, a comunicat că iniţiativa a fost lansată în 2011 şi a avut drept scop consolidarea dialogului social la nivel teritorial, prin crearea şi întărirea capacităţilor comisiilor teritoriale pentru consultări şi negocieri colective în raioanele Cahul şi Edineţ, şi în municipiul Bălţi. După ce impactul proiectului s-a dovedit a fi pozitiv, comisiile au continuat activitatea. Dar s-a constatat că activitatea acestor comisii nu va fi cu adevărat viabilă dacă unul dintre parteneri este mai slab şi mai puţin organizat – această parte fiind patronatele. Începând cu 2012, proiectul a avut ca obiectiv crearea organizaţiilor patronale teritoriale în Cahul, Bălţi şi Edineţ, precum şi în alte 3 raioane selectate ulterior – Cimişlia, Căuşeni şi Soroca. Leonid Cerescu a spus că a fost un lucru deloc uşor înregistrarea organizaţiilor teritoriale, atât din cauza organizării membrilor, cât şi a comportamentului Ministerului Justiţiei. În 2013 în proiect a fost inclus şi raionul Hânceşti. Preşedintele CNPM a mai remarcat că patronatele trebuie să se consolideze, deoarece un patron de unul singur nu poate reprezenta un sector, iar autorităţile doresc să afle poziţia tuturor angajatorilor.

40% din veniturile moldovenilor sunt pentru mâncare

Moldovenii cheltuiesc pentru produsele alimentare 40% din venituri. Potrivit statisticilor pentru 9 luni, salariul rămâne principala sursă de venit şi constituie 41,9% din totalul veniturilor acumulate. Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,5% din totalul veniturilor, iar contribuţia acestora este cu 1,8 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,2%, faţă de 11,9% în cazul populaţiei din mediul urban.  Sursa principala de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salariată, care reprezintă 54,7% din venituri. În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată 28,6%, dar contribuţia este practic de 2 ori mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 16,4% din totalul veniturilor disponibile.

Cheltuielile medii lunare de consum în 9 luni ale anului curent au constituit în mediul urban 2242,5 de lei pentru o persoană lunar, cu 627,4 lei mai mult faţă de mediul rural. Populaţia urbană cheltuie mai mult pentru servicii de sănătate – 6,3% faţă de 5,4% în mediul rural, hoteluri, cafenele şi restaurante – 2,7% faţă de 0,7%, iar pentru învăţământ – 1,0% faţă de 0,7%.

● SÂMBĂTĂ, 21 decembrie

Statul a vândut acţiuni în valoare totală de aproape 56 de milioane de lei

Statul a vândut acţiuni în valoare totală de 55,9 milioane de lei în cadrul sesiunii de vânzări la Bursa de Valori, în perioada 16-20 decembrie. La licitaţie au fost expuse 39 de pachete de acţiuni, fiind vândute cotele  statului în 4 societăţi. Potrivit comunicatului de presă remis de Agenţia Proprietăţii Publice, statul şi-a vândut pachetul de 56% acţiuni (2815 de acţiuni) în SA „Cerealeproiect” din Chişinău. Preţul unei acţiuni a fost de un leu. În SA „Carmez” Chişinău cota-parte a statului în capitalul social era de 0,11% – 2382 acţiuni. O acţiune a costat 10 lei şi statul a primit, după vânzarea lor, aproape 24 de mii de lei. În SA „Întreprinderea Mixtă Jolly Alon” din Chişinău statul deţinea peste 34% – 186 de acţiuni, în valoare totală de peste 33 de milioane de lei – 180 de mii lei fiecare acţiune. Statul şi-a vândut şi acţiunile deţinute în SA „Armo-Beton” din comuna Băcioi. Cota-parte a statului în capitalul social era de 100% – 522 102 mii de acţiuni. O acţiune a costat 43 de lei. Astfel, statul s-a ales din vânzări cu peste 22 de milioane de lei.

Combinatul de vin care a refuzat să mai exporte în Rusia după embargoul din 2006

După ce a avut pierderi enorme la instituirea embargoului rusesc pentru vinurile moldoveneşti în anul 2006, întreprinderea de stat Combinatul de vinuri de calitate „Mileştii Mici” şi-a diversificat piaţa de desfacere. Astfel, începând cu anul 2006, nicio sticlă de vin produs de acest combinat nu a fost livrată pe piaţa rusească. Directorul întreprinderii, Gheorghe Castraveţ, a comunicat în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii că atât timp cât Rusia nu va oferi condiţii adecvate pentru a comercializa vinuri calitative pe piaţa sa, „Mileştii Mici” nu-şi va exporta producţia în această ţară. Gheorghe Castraveţ a comunicat că acum întreprinderea pe care o conduce exportă cel mai mult vin în China, iar în anul curent relaţiile comerciale cu această ţară s-au cifrat la circa 12 milioane lei. „Avem comandă să majorăm exportul către China cu 10% anual, noi ne-am dori să-l majorăm cu şi mai mult. Cu China avem relaţii comerciale deja de 3 ani”, a comunicat Gheorghe Castraveţ. Acest combinat exportă anual 3 milioane decalitri de vin sau 45 milioane de sticle. Vânzările cresc în medie cu 25-27% în fiecare an. Gheorghe Castraveţ apreciază că întreprinderea pe care o conduce a putut să se dezvolte în ritm normal, să achite toate datoriile şi să majoreze salariile angajaţilor, fără să mai exporte pe piaţa rusească. „Am discutat cu potenţiali cumpărători în privat şi le-am spus că am putea să le livrăm direct, dar doar dacă achită în prealabil. Au venit specialiştii din Rusia să verifice şi calitatea producţiei noastre după instituirea embargoului din anul curent. Au avut un comportament jignitor, după ce au văzut tot procesul au cerut să le arătăm veceurile angajaţilor”, a comunicat directorul de la „Mileştii Mici”.

În trei ani salarial mediu lunar va atinge 5100 lei

În trei ani, câştigul salarial mediu lunar în economia Moldovei se va majora cu 33,3% şi va atinge 5100 lei către anul 2016. Iar fondul de remunerare a muncii se va majora cu 31,4%, atingând suma de 36,4 miliarde de lei sau 28,3% în raport cu PIB. Datele sunt prezentate în proiectul de buget pentru anului viitor, care a fost votat de Parlament în două lecturi şi mai urmează să fie supus lecturii finale. Potrivit proiectului, creşterea câştigului salarial mediu lunar şi a fondului de remunerare a muncii va fi determinată de relansarea sectorului real, în special din contul dezvoltării sectorului privat şi trecerii unui număr considerabil de personal în sfera businessului mic şi mijlociu şi perfecţionarea sistemului de salarizare şi motivare a angajaţilor. Indicele preţurilor de consum se prognozează la nivel de 104,7% în anul 2014 şi 105,5% în anul 2016. În ceea ce priveşte cursul de schimb al monedei naţionale pentru perioada de prognoză, acesta va suferi o apreciere relativă – de la 13,03 lei până la 12,93 lei pentru un dolar american la sfârşitul anului 2016. Ţinându-se cont de prognozele unor creşteri economice temperate la nivel mondial, cu efect pozitiv asupra creşterii cererii externe a comerţului exterior moldovenesc pentru perioada 2014-2016, se estimează creşteri medii anuale ale exporturilor de bunuri cu 8,2%, iar ale importurilor cu 7,7%. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni resurselor energetice.