Situaţia pe mai multe segmente ale domeniului mass-media este presantă, susţin experţii
- 21.01.2008 12:35
- 1892
- 5 minute(ă)
-
Susţinerea financiară de stat a ex-oficioaselor guvernamentale, controlarea de către guvernare a posturilor naţionale publice de radio şi TV, accesul limitat la informaţie, activitatea necorespunzătoare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului sunt considerate a fi printre 100 cele mai presante probleme ale R. Moldova în 2007. Acestea au fost publicate într-un studiu cu aceeaşi denumire, prezentat recent la Chişinău.
În 2007, Guvernul a continuat să susţină financiar, direct sau indirect, ex-oficioasele guvernamentale „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova”, iar publicaţiile în cauză au continuat să reflecte, preponderent, activitatea organelor de conducere ale statului într-o manieră favorabilă puterii. Acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că în mai-iunie 2005, Guvernul a renunţat la calitatea de fondator al ziarelor, se menţionează în studiu. Autorii nu exclud că atacurile împotriva noii conduceri a Primăriei mun. Chişinău, cât şi împotriva liderilor politici din opoziţie se vor înteţi în anul 2008, în special, în ajunul alegerilor parlamentare. Pe de altă parte, probabil, Guvernul va continua să subvenţioneze indirect cele două publicaţii, deşi îi va fi tot mai greu s-o facă, ştiind că societatea civilă şi instituţiile internaţionale monitorizează constant transparenţa procesului decizional şi libertatea de exprimare în R. Moldova.
Experţii mai menţionează în studiu că alegerea noii componenţe a Consiliului de Observatori (CO) al IPNA Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) şi a noii conduceri a audiovizualului public nu a contribuit esenţial la transformarea TRM într-o companie veritabilă supusă interesului public. Instituţia se conformează prea lent prevederilor noii legislaţii audiovizuale, iar noua conducere a TRM mimează reforma, preferând stagnarea. Programele de actualităţi ale TRM nu întrunesc pe deplin caracteristicile unui audiovizual public favorizând, direct sau indirect, actuala guvernare. Noua conducere a TRM a fost acuzată în câteva rânduri de „deficit de idei noi” şi de lipsă de cooperare cu societatea civilă şi cu organizaţiile internaţionale în procesul de reformare a audiovizualului public. Reacţia uneori neadecvată a preşedintelui TRM la criticele aduse de experţii locali şi internaţionale trădează faptul că actuala conducere a companiei nu poate sau nu doreşte să schimbe situaţia actuală de la TRM. Nu este exclus că TRM va continua să prezinte în lumină pozitivă administraţia publică centrală şi locală, chiar dacă actuala guvernare riscă să fie penalizată în continuare de societatea civilă şi organismele internaţionale pentru nerespectarea obligaţiunile asumate în cadrul Planului de Acţiuni UR – RM, menţionează experţii.
Accesul la informaţiile de interes public nu este fluidizat, în ciuda solicitărilor mass-media şi apelurilor repetate ale organizaţiilor interne şi internaţionale din domeniul transparenţei şi drepturilor omului, se mai spune în studiul citat de Info-Prim Neo. Situaţia se poate îmbunătăţi în timp, în măsura în care se menţine şi se extinde presiunea presei, controlul societăţii civile şi solicitările comunităţii internaţionale. Un alt factor care ar putea schimba situaţia în bine ar fi adoptarea proiectului de Lege privind transparenţa în procesul decizional, sunt de părere experţii.
Ei mai susţin că în loc să se preocupe de reorganizarea şi aducerea în
conformitate cu noua legislaţie a serviciilor publice create de autorităţile locale, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a bătut pasul pe loc. Mai mult, imaginea instituţiei a avut de suferit după ce unii membri ai CCA au fost învinuiţi de estorcare şi luare de mită, iar ex-preşedintele CCA, Corneliu Mihalache, a fost demis pentru tăinuirea unor informaţii. Numirea unui nou preşedinte al CCA a pus punct, cel puţin pentru un timp, scandalurile care au ţinut în şah CCA şi companiile din domeniu. Dacă CCA se va preocupa numai de reorganizarea şi aducerea în conformitate cu noua legislaţie a serviciilor publice create de autorităţile locale şi nu se va lăsa influenţat politic, atunci situaţia în audiovizual s-ar putea ameliora treptat. Însă, în preajma alegerilor parlamentare actuala guvernare se va simţi în continuare tentată să intimideze indirect mijloacelor de informare în masă incomode, folosind ca unealtă CCA, se mai arată în studiu.
Alte două probleme ale R. Moldova din domeniul mass-media, înregistrate în 2007, care au fost prezentate în studiu sunt: intimidarea jurnaliştilor de către poliţişti şi lipsa de profesionalism în presa.
