Letonia a votat împotriva limbii ruse ca a doua limbă de stat
Peste 77% din alegătorii letoni au pledat împotriva introducerii limbii ruse în calitate de a doua limbă de stat. Pentru oficializarea limbii ruse au votat ceva mai mult de 22 la sută din alegătorii prezenţi la urnele de vot la referendumul care s-a desfăşurat sâmbătă, 18 februarie. Referendumul a urmărit modificarea Constituţiei acestei ţări baltice cu conferirea statutului de a doua limbă de stat pentru limba rusă. Datele preliminare au fost prezentate de site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale din Letonia, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit datelor CEC, la urnele de vot s-au prezentat 69,23% din cetăţenii cu drept de vot, ceea ce constituie circa 1 mln 70 mii de persoane. Pentru ca limba rusă să devină limbă oficială în Letonia, ar fi trebuit să fie de acord cu aceasta cel puţin jumătate din cei care au intrat în cabinele de vot.
După datele recensământului din 2011, Letonia are o populaţie de 2,07 mln locuitori. Principalele grupuri etnice sunt: letonii care reprezintă 62% din populaţia ţării, dar sunt minoritari în capitala acesteia (42%) şi ruşii care reprezintă 27% din populaâie. Alte minorităţi conlocuitoare dar mult mai slab reprezentate sunt: bieloruşii, polonezii, lituanienii, ucrainienii.
Letonia este locuită şi de circa 320 mii „necetăţeni” - persoane care, după ieşirea fostei republici sovietice din URSS, nu au primit cetăţenia letonă şi nu au dreptul la vot.