RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 30 noiembrie-6 decembrie. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”
● LUNI, 30 noiembrie
CALM cheamă mediul de afaceri la discuții despre plafonarea taxelor locale
Autoritățile publice locale nu sunt inamicii mediului de afaceri, dar cei mai de încredere parteneri. O spune directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui. El a chemat mediul de afaceri „să nu se dea la provocări de la persoane care urmăresc scopuri înguste” și a declarat disponibilitatea CALM de a se așeza cu mediul de afaceri la o masă rotundă și de a găsi soluții la toate problemele. Potrivit lui, inițiativa Guvernului de a plafona taxele locale este o încercare de a dezbina relația dintre APL și mediul de afaceri. CALM chemă Guvernul și Ministerul Finanțelor să stopeze acțiunile de dezbinare a relației administrațiilor locale cu mediul de afaceri. Potrivit lui Viorel Furdui, plafonarea taxelor nu este susținută nici de asociațiile din domeniul agro-industrial din țară. Directorul CALM a citat dintr-un mesaj venit la adresa Congresului, semnat de mai multe entități agro-industriale, prin care acestea spun că nu au susțin politica bugetar-fiscală pentru 2021.
Descreșterea economică va fi de 7%, ex-ministru
Fosta ministră a finanțelor, Natalia Gavrilița, susține că, din păcate, economia Moldovei va trebui să plătească pentru politicile socio-economice greșite promovate de autorități în contextul crizei pandemice. Și deja există previziune că descreșterea economică va fi de 7%, deși în martie se prevedea că recesiunea s-ar putea limita la 3-4%. Totodată, sondajele în rândul antreprenorilor arată că circa o treime dintre ei, în special întreprinderile mici, sunt preocupați că vor falimenta în primăvara anului 2021, atunci când vor avea bilanțurile contabile. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri publice, organizate de Institutul pentru Inițiative Strategice, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova. În opinia fostei ministre, Guvernul a ales să adopte politici care au avantajat companiile mari. Facilitățile instituite au fost greu de accesat. Totodată, și faptul că au fost instituite mecanisme care prevedeau controlul fiscal înainte de acordarea oricărei facilități – toate aceste decizii au dus la faptul că banii oferiți în sectorul privat au fost absorbiți doar în proporție de 8%.
● MARȚI, 1 decembrie
Guvernul a aprobat bugetul de stat pentru anul 2021
Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2021 este fundamentat pe o creștere economică de 4,7%, o majorare a exporturilor de 12,6% și sporire a importurilor de 14,3%. Potrivit autorităților, documentul a fost elaborat luând în considerare impactul fără precedent al pandemiei COVID-19 și calamităților naturale din anul 2020 asupra economiei naționale. Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a menționat că anul 2021 se așteaptă a fi un an de recuperare a pierderilor suportate în anul 2020. Veniturile bugetului de stat constituie 41,4 miliarde de lei, în creștere cu 4,2 miliarde de lei față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Majorarea veniturilor se datorează sporirii încasărilor din impozite și taxe și intrărilor de granturi. Cheltuielile bugetului de stat reprezintă 55,4 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 4,1% față de bugetul de stat aprobat în 2020. Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat pentru anul viitor 53% reprezintă transferuri către alte bugete, iar 47% – cheltuielile pentru implementarea programelor în anul 2021 nemijlocit prin intermediul autorităților publice centrale.
Politica bugetar-fiscală și vamală pentru 2021, aprobată de Guvern
Proiectul politicii bugetar fiscale și vamale pentru anul 2021 a fost aprobat de Guvern. Documentul prevede uniformizarea cotelor impozitului pe venit, majorarea scutirilor acordate persoanelor fizice, în special a scutirii pentru persoane întreținute cu 50%. Autoritățile susțin că proiectul conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale, cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Proiectul politicii bugetar-fiscale prevede reducerea de la 18% la 12% a cotei impozitului pe venit pentru persoanele care activează în domeniul justiției, precum și extinderea termenului de aplicare a facilităților fiscale la impozitul pe venit pentru sectorul IT. Potrivit documentului, va fi modificat regimul TVA în agricultură prin aplicarea unei cote reduse a TVA pentru îngrășăminte și fertilizanți, concomitent cu aplicarea aceleiași cote a TVA pentru producția agricolă primară. De asemenea, va fi redusă cota TVA de la 15% la 12% pentru sectorul HoReCa.
Mai multe indemnizații și prestații sociale se majorează din 2021
Începând cu anul viitor, cuantumul indemnizației unice la nașterea copilului se va majora de la 8 299 de lei până la 9 459 de lei. Prevederea se conține în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, aprobat de Guvern. Documentul mai prevede majorări a cuantumului indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului. Proiectul prevede majorarea, începând cu 1 ianuarie 2021, cu o sută de lei a cuantumului indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de doi ani, persoanelor neasigurate. De asemenea, este prevăzută majorarea cu 50 de lei a cuantumului indemnizației lunare de suport pentru creșterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină. Din 1 ianuarie se majorează cu o sută de lei a cuantumului minim al indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de trei ani, persoane asigurate. În anul 2021 Guvernul vine cu alocări majorate pentru toți beneficiarii de prestații sociale, inclusiv pentru veterani.
Daniel Ioniță: Conducta de gaz Iași-Ungheni-Chișinău este luxul securității energetice a RM
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, susține că gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău, care a fost finalizat în vara acestui an reprezintă un obiectiv strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Potrivit oficialului, în urma realizării acestui proiect, acum Republica Moldova poate avea alte negocieri cu principalul furnizor de gaze naturale. „Nu este rolul meu să intru în chestiuni care țin de funcționarea tehnică sau eficiența economico-financiara a acestui gazoduct. Pot însă să menționez faptul că acest gazoduct este în primul rând un proiect strategic care conferă Republicii Moldova luxul securității energetice. Reprezintă o alternativa, o alternativă la o conductă care până acum avea doar o singură direcție. Acum, având și o a doua conductă, poți la un moment dat să negociezi altfel chiar și cu prima conductă. Dacă va curge sau nu gaz prin această conductă, nu este rolul meu să mă pronunț”, a declarat ambasadorul.
COVID-19 pune multă presiune asupra mediului de afaceri, studiu
COVID-19 pune multă presiune asupra mediului de afaceri. Fiecare a doua companie funcționează parțial sau este închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa și industria ușoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM), și care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum și cu lipsa lichidităților. Sunt concluziile studiului de evaluare a impactului socioeconomic al crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA și în colaborare cu Cancelaria de Stat și în strânsă cooperare cu celelalte entități ONU. Studiul arată că cel mai afectat sector al economiei rămâne a fi cel al serviciilor de cazare și de alimentație. Majoritatea entităților au fost nevoite să-și sisteze activitatea în primăvară. Salariații din acest sector, în special cei care lucrează în zonele urbane, au fost printre cei mai afectați. Numărul mediu de angajați a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 cu peste 60%.
Procedura de achiziție a celor 100 de autobuze pentru Chișinău trebuie anulată, AGER
Procedura de achiziție a celor 100 de autobuze pentru municipiul Chișinău trebuie să fie anulată, întrucât licitația care a avut loc nu a fost transparentă și s-au admis multiple încălcări. Opinia a fost exprimată de reprezentanții Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), în cadrul unei conferințe de presă. Reprezentanta AGER, Olga Diaconu a spune că municipalitatea pare să fi favorizat producătorul de autobuze Isuzu. Deși compania care a aplicat la licitație este alta decât în anul precedent, reprezentantul legal e același. Recent, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a anulat decizia de atribuire a contractului de achiziții și a dispus reevaluarea ofertelor.
● MIERCURI, 2 decembrie
Igor Grosu: Cerem Guvernului să vină cu un alt proiect de buget şi politică fiscală
Fracțiunea PAS cere Guvernului să retragă proiectul legii bugetului şi politicii fiscale şi să propună Parlamentului proiecte noi, care să corespundă nevoilor oamenilor. Președintele Fracțiunii PAS, deputatul Igor Grosu, a declarat la un briefing de presă că guvernarea vine cu aceste documente importante în grabă pentru ca Igor Dodon să reuşească să promulge în ultimele zile de mandat. „Circa 60 de mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, iar o treime din întreprinderile mici şi mijlocii sunt în prag de faliment. Guvernarea, în loc să ajute aceşti oameni, continuă cu scheme de promovare a unor oameni compromişi şi legi făcute doar pentru grupurile de interese. Dodon şi Chicu au lăsat cetăţenii şi agenţii economici de izbelişte şi nu le-au acordat suport adecvat pentru menţinerea pe linia de plutire, iar acum au tupeul să vină în Parlament cu o politică bugetar fiscală şi un proiect de buget rupte de realitate care vor continua să aprofundeze criza şi vor lăsa oamenii fără locuri de muncă”, a spus Igor Grosu.
Fermierii protestatari solicită Parlamentului o întrevedere urgentă
Fermieri din mai multe raioane ale țării au organizat miercuri, 2 decembrie, o acțiune de protest în Piața Marii Adunări Naționale, declarându-se nemulțumi față de atitudinea autorităților statului, pe care o califică iresponsabilă, în raport cu problemele cu care se confruntă ei. Potrivit lor, Guvernul, în loc să vină cu compensații rezonabile pentru a diminua efectele secetei, a aprobat pentru 2021 o politică bugetar-fiscală care îi împovărează și mai mult. Agricultorii protestatari au făcut apel către deputați, solicitând o întrevedere urgentă. Într-o declarație, votată în PMAN, fermierii i-au solicitat Parlamentului să oblige executivul să asigure compensații agricultorilor afectați de secetă. „Să indefinite mijloace financiare pentru majorarea semnificativă a Fondului de subvenționare și să purceadă la alocarea subvențiilor directe în agricultură. Să identifice mijloace pentru restituirea accizelor la motorina procurată și utilizată în agricultură. să nu permită majorarea presiunii fiscale pe producătorii agricoli și persoanele fizice din agricultură, prin majorarea cotelor TVA la produsele agricole și impozitul din plățile efectuate în folosul persoanelor fizice”, se menționează în declarația agricultorilor.
A fost relansată platforma OpenMoney
Platforma OpenMoney a fost relansată într-o versiune nouă. Odată accesată, platforma oferă informații despre cum sunt cheltuiți banii publici, dar și cine sunt adevărații beneficiari ai contractelor atribuite de instituțiile de stat. Platforma utilizează date deschise, procesate automat, pentru a arăta conexiunile dintre contractele de achiziții publice și beneficiarii finali. Inițiativa aparține Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și companiei „SENSMEDIA”, fiind susținută de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova. OpenMoney 2.0 este o versiune actualizată a platformei lansate în 2016, în cadrul primului hackathon anticorupție, inițiat de PNUD. După relansare, platforma dispune de funcționalități noi, inclusiv integrarea datelor publice de pe platformele online guvernamentale disponibile și plasarea informațiilor privind achizițiile publice, conform unităților administrativ teritoriale ale Republicii Moldova. Totodată, a fost dezvoltat atât un sistem îmbunătățit de colectare și prezentare a datelor, cât și o platformă de utilizare largă, disponibilă pentru cetățeni.
Capitala obține 10 milioane de lei în urma unei licitații pentru locuri de comerț ambulant
Primăria municipiului Chișinău informează că a avut loc prima licitație deschisă pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț ambulant stradal pe teritoriul orașului. În cadrul licitației au fost adjudecate 11 locuri, în valoare totală de peste 20 de milioane de lei, din cele 15 expuse la concurs. Cele mai multe locuri de comerț obținute de agenții economici au ajuns în medie la valoarea de două milioane de lei și mai mult. Însă au fost și alte poziții obținute la prețul de 800 de mii de lei sau 1,2 milioane de lei. Viceprimarul de ramură, Inga Ionesii a precizat că trei loturi, din cele 15 propuse inițial pentru concurs, au fost excluse de către Comisia pentru licitații, iar un alt loc, pentru care a fost depusă o singură ofertă, va fi expus la următoarea licitație.
Agricultorii pot cere compensații pentru suprafețele cu porumb afectate de secetă
Agricultorii au posibilitatea de astăzi, 2 decembrie, să depună cereri la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) pentru a solicita compensații pentru semănăturile de culturi agricole de grupa a II-a (porumb) afectate de secetă. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului precizează, într-un comunicat de presă, că cererile vor fi recepționate până pe data de 8 decembrie. Compensațiile sunt pentru terenurile cu porumb, roada anului 2020, afectate de secetă în proporție de peste 60 la sută. Pentru a obține ajutorul financiar, solicitantul trebuie să dețină sau să lucreze suprafețe de teren însămânțate cu porumb, să aibă un cont bancar în monedă națională (lei) și să prezinte datele din actele de constatare, veridice și întocmite în termenul stabilit.
● JOI, 3 decembrie
Deputat: Documentul privind politica fiscală ajuns în Parlament diferă în proporție de 70% de cel prezentat inițial
Proiectul de lege privind politica fiscală pentru anul 2021 a ajuns târziu pe masa deputaților. Totodată, documentul care a fost supus consultărilor publice și cel care a ajuns în Parlament diferă în proporție de 70%. Declarațiile aparțin deputaților Vladimir Cebotari și Igor Munteanu. Deputatul Pro Moldova, Vladimir Cebotari susține că proiectul legii bugetar fiscale a fost prezentat cu întârzieri, iar deputații nu au fost anunțați despre elaborarea documentului pentru a putea contribui la îmbunătățirea lui. „Avem foarte multe întrebări, deoarece în termeni foarte restrânși suntem impuși să aprobăm aceste proiecte de legi, deosebit de importante. Asta înseamnă că putem comite greșeli sau există tendința de a nu ține cont de multe probleme care le ridică atât cei din sectorul agricol, cat și administrațiile publice locale, dar și alte lucruri pe care le identificăm în acest proiect de lege”, a declarat Vladimir Cebotari.
