RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 7 - 13 decembrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

● LUNI, 7 decembrie

Termoelectrica a implementat cu succes programul de modernizare a infrastructurii

Termoelectrica a implementat cu succes programul de modernizare și reabilitare a infrastructurii, planificat pentru anul 2020. Acesta va permite furnizarea mai eficientă a serviciilor de termoficare pentru consumatori, în perioada rece a anului, precizează compania într-un comunicat de presă. Investițiile în acest an se ridică la 682 de milioane lei şi vizează producerea energiei electrice și termice în regim de cogenerare și furnizarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă. Cea mai mare parte a resurselor a fost alocată pentru reparația capitală a 50 de tronsoane de conducte termice, cu lungimea totală de 15 km și izolarea termică a peste 8,5 km de conducte termice supraterane – 230 de milioane de lei. Pentru reabilitarea și mentenanța utilajului termotehnic de la Sursele de producere au fost alocați 380 de milioane de lei. Veaceslav Eni, director general al Termoelectrica, menționează că, pe parcursul acestui an, compania a inițiat proiecte noi, a pus la dispoziția consumatorilor canale noi de comunicare, a oferit soluții energetice fiabile, care vor duce la diminuarea costurilor, și a continuat să asigure țara cu energie electrică produsă acasă, precum și energie termică pentru cei circa 500 de mii de consumatori din Chișinău.

Restricții privind activitatea unităților de alimentație publică la PECO și aeroporturi

După ce, pe 30 noiembrie, autoritățile au decis că restaurantele, barurile și cafenelele vor putea activa până la ora 22.00, se introduc restricții și pentru unitățile de alimentație publică amplasate în stațiile PECO, centrele comerciale, aeroporturi, porturi internaționale și în punctele internaționale de trecere a frontierei de stat. Pentru acestea, de asemenea, este interzisă activitatea în intervalul 22.00 și 07.00. Hotărârea a fost emisă de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică. Totodată, conform hotărârii nr. 36 a Comisiei, din 4 decembrie, autoritățile publice urmează să organizeze regim special de lucru pentru angajați, de la ora 07.30- 16.00, cu pauza de masă de 30 de minute.

Acord dintre BNM și BERD privind accesul la lichiditate în lei prin swap valutar

Un instrument nou pentru creditarea de către BERD a agenților economici din Republica Moldova, în monedă națională, se planifică a fi creat și implementat, ca urmare a semnării unui acord bilateral de efectuare a operațiunilor de tip swap valutar, dintre Banca Națională a Moldovei și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare Acordul mai presupune și dezvoltarea sectorului real al economiei naționale, fapt necesar în special în condițiile crizei provocate de situația pandemică la nivel global. Potrivit unui comunicat de presă al BNM, semnarea acordului vine după ce BERD a implementat mecanisme similare în Ucraina, Georgia și Azerbaidjan, iar acum BNM și BERD au identificat condiții acceptabile pentru realizarea proiectului și în Republica Moldova. Pe durata tranzacțiilor swap, va crește valoarea activelor oficiale de rezervă ale Republicii Moldova, aflate în gestiunea BNM. Potrivit comunicatului, acest lucru va avea un efect pozitiv asupra sentimentului pieței financiare din Republica Moldova și va consolida capacitatea BNM de a-și urmări obiectivul fundamental.

Ex-conducători ai celor trei bănci falimentate, arestați. Trei au ajuns la spital

Șase persoane, printre care foștii conducători ai celor trei bănci falimentate – Banca de Economii, Unibank și Banca Socială – au fost puși oficial sub învinuire pe două capete de acuzare. Despre aceasta anunță Procuratura Generală, care precizează că au fost puși sub învinuire și „reprezentanți ai holdingului Șor”. Toți șase învinuiți au fost reținuți vineri, aceștia fiind cercetați penal în dosarul privind devalizarea sistemului bancar, în cadrul căruia au statut de învinuit și alte persoane. Procurorii le-a înaintat celor șase învinuirea pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale. Sâmbătă și duminică, după lungi ședințe, în care avocații învinuiților au înaintat recuzări și au solicitat amânări, magistrații au admis demersurile procurorilor, dispunând arestarea a cinci figuranți pentru 30 de zile. Fiind audiați de procurori, patru dintre aceștia au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Oferta de muncă în Moldova rămâne în continuare vulnerabilă la crizele economice, studiu

În ultimii cinci ani, activitățile populației au fost profund influențate de fenomene ca: îmbătrânirea populației, migrația externă și de problemele structurale ale cererii în economia națională. Odată cu diminuarea numărului populației, a scăzut și rata de activitatea pentru categoria de populație economic activă. Totodată, diminuarea treptată a ratei de ocupare a cererii de muncă afectează dinamica dezvoltării pieței muncii autohtone. Constatările se conțin într-un studiu cu privire la piața muncii în Republica Moldova în, prezentat de Asociația Obștească Asociația pentru Dezvoltarea Democrației „DECID”. Într-o conferință de presă, Mariana Iațco, autoarea studiului, a declarat că studiul se axează pe principalele caracteristici ale pieței muncii, în perioada 2015-2020. Sunt menționate provocările, dar și direcțiile de politici pentru a asigura o integrare care să corespundă cerințelor. În cadrul cercetării s-a constatat că oferta de muncă în Moldova rămâne în continuare vulnerabilă la crizele economice.

Autonomia financiară a autorităților publice locale este limitată, studiu

Autonomia financiară a autorităților publice locale din Republica Moldova este limitată. Centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii, cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate, notează Asociația pentru Dezvoltarea Democrației „DECID”, care a prezentat un studiu cu privire la descentralizarea administrativă și financiară. Potrivit autorilor, o descentralizare fiscală bine proiectată și implementată – inclusiv repartizarea responsabilităților de cheltuieli, alocarea resurselor de venituri pentru autoritățile publice locale, precum și transferurile fiscale interguvernamentale – poate sprijini reducerea sărăciei. În același timp, un program de descentralizare prost conceput poate fi dăunător pentru obiectivul de combatere a sărăciei. Într-o conferință de presă, Angela Secrieru, una dintre autorii studiului, a declarat că descentralizarea financiară este importantă pentru Republica Moldova. Experiența internațională sugerează că, atunci când gradul de descentralizare fiscală este considerat scăzut, autoritățile centrale, în colaborare cu autoritățile locale, ar trebui să identifice mijloace de creștere a proporției veniturilor fiscale proprii ale APL și veniturile locale transferate printr-o lege permanentă, fără a crește neapărat presiunea fiscală totală.

● MARȚI, 8 decembrie

Moldova și Japonia vor semna, prin schimb de note, un nou acord de grant

Moldova și Japonia vor semna, pe parcursul lunii curente, prin schimb de note, un nou acord de grant, menit să sprijine sistemul național de sănătate. Disponibilitatea părții nipone de a semna acest acord a fost exprimată de Katayama Yoshihiro, ambasador al Japoniei la Chișinău, în cadrul unei întrevederi cu ministrul afacerilor externe și integrării europene, Aureliu Ciocoi. În cadrul întrevederii, diplomații au discutat și dosarele curente în relația moldo-niponă, noi obiective în colaborarea bilaterală și agenda evenimentelor prioritare între cele două țări, se arată într-un comunicat de presă al MAEIE. Șeful diplomației moldovene, Aureliu Ciocoi, a exprimat gratitudine pentru asistența acordată de Guvernul Japoniei prin intermediul programelor de asistență oficială de dezvoltare oferite Republicii Moldova, menite să contribuie la modernizarea economică și socială a țării. De asemenea, a salutat organizarea primei ședințe a grupului de prietenie parlamentară și a forumului de afaceri moldo-nipon.

Dosar penal în cazul tentativei de deposedare a statului de sediul Consulatului din Odesa

Procurorii au inițiat o cauză penală pentru abuz de serviciu, manifestat prin tentativa de deposedare a Republicii Moldova de sediul Consulatului din orașul Odesa, Ucraina. În cadrul procesului penal, s-a constatat că, la 27 februarie 2019 a fost adoptată hotărârea Guvernului cu privire la trecerea unui bun imobil din domeniul public în domeniul privat al statului și încheierea unui contract de schimb. Procuratura Generală precizează că, în lipsa expertizei anticorupție și fără evaluarea costului imobilului oferit în schimb, s-a acceptat propunerea grupului de lucru, instituit prin dispoziția prim-ministrului nr.36/2018 (Pavel Filip, n.r.), privind schimbul bunului imobil (construcție capitală) amplasat pe strada Postmitnogo nr.2/2Б, Odessa, proprietate a Republicii Moldova, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, cu următoarele bunuri proprietate privată – terenul aferent cu suprafața de 0,0397 ha și construcția capitală cu destinație locativă cu suprafața de 402,2 m2, cu anexele amplasate pe strada Tinysta nr.6/4-A, orașul Odessa.

Transportatorii cer modificarea politicii fiscale. În caz contrar, va urma o grevă generală

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto solicită modificarea de urgență a politicii bugetar-fiscale, prin introducerea unor instrumente de stimulare financiar-fiscală pentru ramura transporturilor rutiere de pasageri. Asociația a expediat o adresare către conducerea de vârf a țării, dar și către comisiile și fracțiunile parlamentare. Suplimentar, transportatorii solicită adoptarea unor măsuri de ordin administrativ îndreptate spre rezilierea contractului de parteneriat public-privat al patrimoniului gărilor de stat și „stoparea abuzurilor organelor fiscale și de ocrotire a normelor de drept prin care se protejează businessul legat de concesionarea gărilor”. Conform deciziei Consiliului APOTA din 3 decembrie, ignorarea acestor cerințe va provoca greva generală a transportatorilor. În adresare se menționează că operatorii de transport de persoane s-au pomenit într-o situație gravă din cauza problemelor cronice ignorate de autorități pe parcursul anilor. Consecințele acestora au fost amplificate de pandemia COVID-19. Asociația mai precizează că ramura transporturilor continuă să fie administrată în mod artificial, în lipsa unui organ central specializat pentru domeniul transporturilor și infrastructurii.

A fost lansat Portalul guvernamental al antreprenorului

Portalul guvernamental al antreprenorului, prezentat astăzi, are menirea, prin analogie cu Portalul cetăţeanului, să aducă toate informaţiile despre un agent economic mai aproape de el, oferindu-i acţiuni conexe, date prezentate în mai multe blocuri de informaţii, dând posibilitatea agenţilor economici să reacţioneze la acestea. Prezentarea a fost realizată de Iurie Ţurcan, director al Agenției de Guvernare Electronică, în cadrul evenimentului de lansare. Iurie Ţurcan a menţionat că, în următoarele săptămâni, vor fi adăugate noi blocuri de date, prin intermediul colectării de informaţii de la cetăţeni, care sunt invitaţi să participe la consultări publice. „Intenţionăm să aducem aici informaţia fiscală şi să facem legătura cu Cabinetul contribuabilului de la Serviciul Fiscal, astfel încât informaţiile generale despre anumite datorii fiscale, supraplăţi fiscale sau întârzieri, să fie posibil de văzut direct din acest portal, al antreprenorului, iar detaliile deja să fie oferite de către Cabinetul contribuabilului”, a spus Iurie Ţurcan

Platforma DA înaintează o serie de amendamente la proiectul politicii bugetar-fiscale

Deputații Partidului Platforma Demnitate și Adevăr au înaintat o serie de amendamente la proiectul politicii bugetar-fiscale, votat pe 3 decembrie de Partidul Socialiștilor și Platforma Pentru Moldova, din care face parte și Partidul Șor. Deputații DA cer să fie păstrate scutirile personale pentru soții (soțiile) neîncadrați în câmpul muncii. Să nu fie admisă majorarea drastică a amenzilor pentru antreprenori și nici majorarea TVA pentru producția agricolă. Platforma DA cere ca în proiect să fie introduse facilități fiscale pentru businessul mic și mijlociu, să nu fie admisă plafonarea taxelor locale. Să fie păstrată scutirea de 15% la achitarea impozitului pe bunuri imobiliare și a impozitului funciar înainte de temen. Deputații solicită să nu fie introdus impozitul pe venit pentru dobânzile persoanelor fizice, să nu fie admis accesul pe piață a medicamentelor neautorizate. Să nu fie admisă introducerea „schemei țigărilor, care ar prejudicia statul cu 160 de milioane de lei în formă de accize neplătite”.

După aplicarea DCFTA, pe malul stâng al Nistrului exporturile au crescut esențial, studiu

După aplicarea prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană, pe malul stâng al Nistrului, exporturile principalelor produse agricole au crescut esențial. Livrările de semințe oleaginoase și fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice s-au dublat. Exporturile de bunuri din prima grupă au crescut în valoare monetară de la 25,8 milioane de dolari în anul 2016 la 57,5 milioane de dolari în anul 2019. Exporturile de băuturi alcoolice au crescut de la 7,1 milioane de dolari la 14,8 milioane de dolari. O creștere remarcabilă este vizibilă și la exportul legumelor – 5,1 milioane de dolari în anul 2016 și, respectiv, 9 milioane de dolari în anul 2019. Constatările se conțin într-un studiu prezentat într-un club de presă dedicat potențialului de export al malului stâng în UE. Studiul arată că producția vegetală în raioanele din stânga Nistrului, în raport cu producția vegetală produsă în raioanele din dreapta Nistrului, este sub 10% – la fructe, nuci, pomușoare, struguri, porumb pentru boabe, soia și cartofi. La ovăz, culturi leguminoase, bostănoase alimentare, floarea soarelui – sub 20%, la grâu de toamnă – sub 30%, la rapiță și legume de câmp – sub 50%. Totodată, producția de hrișcă produsă pe malul stâng al Nistrului depășește producția de pe malul drept de 10 ori.

● MIERCURI, 9 decembrie

Agricultorii vin cu tehnică în PMAN ca să protesteze

Agricultorii care duminică, 6 decembrie, și-au parcat tehnica din dotare la intrările din capitală, vin să protesteze în Piața Marii Adunări Naționale. Acțiunea este îndreptată „împotriva politicii bugetar-fiscale păguboase fermierilor”, dar și „lipsei măsurilor de susținere a agricultorilor afectați se secetă”. Vasile Mîrzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor, a spus că agricultorii vor porni cu tehnica, de la intrările din oraș începând cu ora 11.00. Aceștia sunt gata să rămână în PMAN până vor fi auziți de autorități.

Tehnica agricolă a fost adusă în PMAN. Agricultorii nu pleacă până se fac auziți

În jur de 150 de tractoare au fost aduse astăzi, 9 decembrie, în Piața Marii Adunări Naționale, în semn de protest. Agricultorii le cer autorităților să le audă problemele și să vină cu soluții. Este vorba despre compensații pentru cea de-a două grupă de cereale, dar și despre mai multe prevederi din politica bugetar-fiscală pentru anul 2021. Agricultorii susțin că vor sta cu tehnica cu în PMAN până autoritățile vor veni cu un răspuns pe măsură. Vasile Mîrzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor, a spus că agricultorii sunt nevoiți să protesteze din cauza tratamentului iresponsabil față de ei și față de domeniul agricol în ansamblu. „Noi din vară  protestăm și am solicitat Ministerului Agriculturii, Guvernului, Parlamentului să ia măsuri, să suplimenteze Fondul de subvenționare, fondul de compensare a pierderilor fermierilor, care au suferit de secetă. Cu regret, am ajuns la finele anului și constatăm cu mare indignare că ei ca și cum au uitat că în Republica Moldova sunt sate, sunt producători agricoli, care dau locuri de muncă la mii și mii de oameni. Dar azi nu putem să-i salarizăm, nu putem să ne pregătim de următorul sezon agricol, pentru că noi nu ne putem onora datoriile pentru anul curent față de furnizori, față de bănci”, a spus Vasile Mîrzenco.

PSRM propune amânarea majorării cotei TVA în agricultură

Deputații Partidului Socialiștilor propun aplicarea cotei TVA de 12% în agricultură nu de la începutul anului viitor, cum este prevăzut în politica bugetar-fiscală pentru anul 2021, ci din 1 iulie 2021. Păstrarea TVA pentru producția agricolă primară la cota de 8% este una dintre revindecările agricultorilor care protestează în Piața Marii Adunări Naționale. PSRM a înregistrat un amendament în acest sens la proiectul votat, pe 3 decembrie, în primă lectură. În varianta aprobată, protecții prevede creșterea, din 1 ianuarie 2021, a cotei TVA în agricultură de la 8% la 12% și instituirea unei cote reduse a TVA, de la 20 la 12% pentru îngrășăminte și fertilizanți. Deputatul PSRM, Petru Burduja, vicepreședintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a declarat, în cadrul unui briefing de presă, că revizuirea regimului actual de aplicare a TVA aferent producției agricole primare are drept scop dezvoltarea și creșterea competitivității producătorilor autohtoni. Potrivit lui, impunerea acestei măsuri din 1 ianuarie 2021 va crea unele probleme economice fermierilor, care nu au reușit încă să-și vândă toată producția recoltată în acest an și care și-au procurat îngrășăminte și fertilizanți, conform TVA în vigoare.

Se instituie procedura de autorizare a zborurilor interne regulate și neregulate

În premieră, se instituie procedura de autorizare a zborurilor interne regulate și neregulate. Prevederea se conține în Regulamentului privind autorizarea zborurilor și utilizarea spațiului aerian național de către aeronavele civile și de stat, aprobat de Guvern. Până în prezent, procedura de autorizare a zborurilor în spațiul aerian național era stabilită doar de reglementările aeronautice civile, aprobate de Administrația de Stat a Aviației Civile. În noul regulament este specificată modalitatea de autorizare a zborurilor comerciale regulate și neregulate și, respectiv, eliberarea autorizațiilor pentru zboruri regulate și neregulate pentru operatorii aerieni naționali sau internaționali, corespunzător practicii internaționale.

Agricultorii au întrerupt protestele până marţi

Agricultorii, care au protestat astăzi, 9 decembrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, se întorc acasă. Aceştia au declarat că, dacă până luni nu vor avea un „răspuns responsabil” din partea autorităţilor, marţi, începând cu ora 10.00, vor reveni în PMAN şi vor fi mai mulţi. Protestatarii susţin că, după discuții în Comisia agricultură și industrie alimentară a Parlamentului, li s-a promis identificarea resurselor pentru alocarea compensațiilor în mărime de 3000 de lei/ha  şi păstrarea TVA la cota veche de 8%. Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mîrzenco, a adus mulţumiri participanţilor la protest şi colaboratorilor poliţiei, care au asigurat ordinea publică. Acesta spune că agricultorii au ieşit în Piaţă nu pentru a cerşi, dar să ceară dreptate. „Nu vrem să avem mai mult decât ceea ce merităm”, a spus Vasile Mîrzenco. „Tractoarele sunt tancurile noastre, cu ele vom călca pe gât corupţia din ţara asta”, a adăugat directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor.

13 locuri pentru comerț în capitală au fost vândute cu aproape 32 de milioane de lei

13 locuri, în valoare totală de peste 31,8 milioane de lei, din 15 expuse la concurs, au fost adjudecate în cadrul celei de-a doua licitații deschise pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț ambulant stradal pe teritoriul orașului Chișinău. Termenul contractului este de 5 ani, iar cele mai multe locuri de comerț au ajuns în medie la valoarea de 2,5 milioane de lei. Acestea sunt amplasate în parcurile din sectoarele capitalei, în preajma zonelor verzi și a lacurilor, precum și pe alei. Prima licitație s-a desfășurat în data de 2 decembrie, atunci fiind adjudecate 11 amplasamente, în valoare de peste 20 de milioane lei, din cele 15 expuse la concurs. Cea de-a treia licitație va avea loc pe 15 ianuarie 2021, ora 10.00, în Sala de ședințe a Preturii sectorului Centru de pe strada Bulgară, 43.

Decizie de politică monetară: rata de bază și facilitățile rămân la nivelul actual

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt se menține la nivelul de 2,65% anual. Totodată, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivel 5,15% anual, iar la depozitele overnight – 0,15% anual. Decizia de politică monetară a fost aprobată astăzi, 9 decembrie, de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei. „Decizia reflectă continuitatea în crearea condițiilor monetare pentru susținerea economiei naționale. Această hotărâre a fost luată pentru a asigura inflația în intervalul de variații de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5% pe termen mediu. La fel, s-a ținut cont de evaluarea riscului de abatere a prognozei inflației și periodicitatea propagării impulsurilor de politică monetară, adoptate anterior”, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu, într-o conferință de presă. Potrivit lui, aceasta este ultima decizie de politică monetară din acest an.

● JOI, 10 decembrie

Profitul în sistemul bancar, în descreștere

În primele nouă luni ale anului curent, sectorul bancar s-a caracterizează prin creșterea activelor, creditelor, fondurilor proprii, depozitelor persoanelor fizice și depozitelor persoanelor juridice. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, sectorul dispune de un nivel înalt de lichiditate. Totodată, calitatea portofoliului de credite s-a deteriorat nesemnificativ, iar profitul obținut în primele nouă luni a înregistrat o descreștere față de perioada similară a anului precedent. La data de 30 septembrie, profitul în sistemul bancar a însumat 1 151,3 milioane de lei, micșorându-se cu 35%, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Potrivit BNM, micșorarea profitului este determinată, în mare parte, de majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 29,5%, preponderent, ca urmare a majorării deprecierii activelor financiare. Concomitent, s-au micșorat cheltuielile cu dobânzile cu 1,9%. Totodată, a fost înregistrată majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 11,4%. Veniturile din dobânzi s-au micșorat cu 2,87%, ca urmare a micșorării ratei medii la credite în moneda națională de la 8,07 %, la 30 septembrie 2019, până la 7,68 %, la 30 septembrie 2020, și în valută de la 5,21 % până la 4,91 %.

Micșorarea vârstei de pensionare poate duce la falimentul sistemului de pensii, economist

Bugetul nu dispune de resurse financiare pentru a implementa inițiativa Partidului Socialiștilor de a micșora vârsta de pensionare la 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați. Implementarea acestei inițiative ar putea duce la falimentul sistemului de pensii. Comentariul a fost oferit de către Stas Madan, economistul superior în cadrul Expert-Grup. Potrivit economistului, o altă reacție la o astfel de lege ar fi că statul, pentru mulți ani înainte, nu ar mai avea spațiu fiscal pentru a mai face vreo majorare de pensii. Totodată, ar avea loc inevitabil o creștere a contribuțiilor de asigurări sociale, adică o creștere a presiunii pe mediul de afaceri. Acest lucru s-ar întâmpla chiar dacă s-ar păstra pensiile la nivelul actual, pentru că extinderea numărului de bugetari ar impune un efort bugetar semnificativ.

● VINERI, 11 decembrie

BNM recomandă băncilor să se abțină de la plata dividendelor

Banca Națională a Moldovei recomandă în continuare băncilor licențiate să se abțină de la distribuirea dividendelor către acționari și răscumpărări de instrumente de fonduri proprii, până la prezentarea de către societățile de audit a situațiilor financiare auditate pentru sfârșitul anului 2020. BNM precizează într-un comunicat de presă că decizia respectivă a fost luată pentru a asigura stabilitatea și viabilitatea băncilor licențiate în contextul efectelor negative ale pandemiei COVID-19, manifestate pe parcursul anului curent și al perspectivelor precare de extindere a pandemiei.

Deputații PAS vin cu amendamente la politica bugetar-fiscală

Deputații din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate propun mai multe amendamente la politica bugetar-fiscală și bugetul de stat pentru 2021, votate în primă în primă lectură. Printre acestea se numără aplicarea cotei zero la impozitul pe venitul reinvestit pentru întreprinderile micro, cu până la nouă angajați. În opinia parlamentarilor PAS, această măsură îi va ajuta pe cei mai vulnerabili agenți economici și îi va stimula să-și mențină angajații, să investească în afaceri. Într-o conferință de presă, deputatul Radu Marian a declarat că, în perioada de criză, aproape jumătate din întreprinderi au raportat înjumătățirea veniturilor din vânzări. „Vreau ca toată lumea să înțeleagă faptul că fiecare afacere salvată înseamnă consum mai intens, economie care se poate menține, înseamnă mai mulți bani la buget pentru școli, drumuri sau pensii. De această măsură vor beneficia 50 de mii de companii, întreprinderi active. Și costurile pentru bugetul de stat nu sunt atât de mari – aproximativ 15-20 de milioane de lei, dar beneficiile pentru aceste întreprinderi sunt foarte importante”, explică deputatul.

Platforma DA propune amendamente la proiectele bugetelor

Proiectele bugetelor pentru anul viitor, votate în primă lectură, conțin cheltuieli dubioase, din punctul de vedere al Platformei DA, care solicită reducerea acestora în situație de criză pandemică. În context, Fracțiunea vine cu mai multe amendamente. Deputatul Alexandru Slusari a remarcat, la un briefing de presă, că, pentru 2021, este planificată creșterea cheltuielilor pentru MAI cu 226 de milioane de lei, pentru Ministerul Justiției – cu 204 milioane, pentru Ministerul Apărării – cu 155 de milioane lei, pentru SIS – cu 45 milioane lei etc. Multe din aceste cheltuieli nu sunt justificate și urmează a fi revizuite, spune parlamentarul. Potrivit lui Slusari, trezesc nedumerirea și alte cheltuieli, precum 67 de milioane de lei pentru Arena Națională. Construcția ambasadelor în Belarus, Turcia și consulatului în Odesa, Ucraina – 11 milioane. Un amendament propus de Platforma DA vizează majorarea Fondului de subvenționare a agricultorilor, pentru grupa a II-a de cereale, cu 800 de milioane de lei.

Igor Boțan: Factorii obiectivi influențează cursul valutar și nu dorințele politicienilor

Atât timp cât Banca Națională are libertatea, în conformitate cu legea, să-și îndeplinească atribuțiile, atâta timp se observă că factorii obiectivi influențează cursul valutar și nu dorințele politicienilor, care în ajun de alegeri vor „fie să facă cadouri cetățenilor, fie să transforme țara în șantier industrial”. Astfel a comentat expertul Igor Boțan, declarațiile politice care sugerau anterior că ar trebui modificat cursul valutar în favoarea anumitor grupuri economice. Opinia a fost exprimată la dezbaterea publică „Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea?”. Igor Boțan crede că declarațiile respective au fost o încercare pentru a vedea care vor fi reacțiile reprezentanților instituțiilor finanțatoare internaționale și a Băncii Naționale, care, de altfel, nu au întârziat să apară. După, lucrurile au revenit la normalitate, spune expertul. Totodată, acesta remarcă influența puternică a mesajului că Banca Națională trebuie să rămână o instituție independentă. „Toate aceste lucruri le-am văzut, au persistat, ele au fost depășite și se pare că lucrurile sunt acum într-un anumit cadru al normalității, dar acest cadru are marja lui de fluctuație”, a spus Igor Boțan. Expertul a menționat că atât timp cât Banca Națională este independentă, cu o legislație relativ dezvoltată, economia Republicii Moldova este una deschisă. „Deci, situația trebuie privită ca un sistem cibernetic, adică toți factorii care influențează economia și respectiv interesele cetățenilor, trebuie luați în calcul”. În contextul fluctuației afișate de punctele de schimb valutar, Igor Boțan susține că nu crede că acestea „își fac de cap așa cum doresc”.

Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea. Dezbatere IPN

Fluctuația cursului valutar din această perioadă servește drept sursă de îngrijorare pentru foarte multă lume. Anul aceste ea se suprapune și pe îngrijorările de ordin sanitar, social, economic, politic, mai pronunțate decât în alte perioade. De ce se întâmplă acest fenomen, precum și ce trebuie de cunoscut și de făcut pentru a avea parte de cât mai puțină îngrijorare, au discutat experții, participanți la dezbaterea publică „Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea?”. Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că problemele de ordin financiar sunt soluționate de Banca Națională a Moldovei și obiectivul fundamental al BNM este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. „Dacă avem în vedere acest obiectiv al BNM, înțelegem cum operează atunci când stabilește cursul valutar. Cursul valutar se stabilește pornind de la cererea și oferta pe piață. Întâi de toate definiția – cursul valutar sau de schimb reprezintă prețul unei unități monetare a unei țări exprimate în unități monetare ale altei țări”, menționează expertul. Potrivit lui, sunt câteva tipuri de cursuri cu care operează BNM. Este vorba despre cursul de referință, care se stabilește zilnic, precum și cursul de piață, care se formează la nivel interbancar. Expertul a precizat că există un șir vast de factori care influențează cursul valutar. Este vorba despre factori economici interni, care țin de volumul producției, productivitatea muncii, calitatea bunurilor, puterea de cumpărare etc. Și aceștia sunt factori cu o mare inerție, însă adesea există fluctuații bruște.

Veaceslav Negruța: Trendul de pe piața valutară e legat și de sărbătorile de iarnă

Veaceslav Negruța, expert economic Transparency International Moldova, susține că inversarea trendului de pe piața valutară din ultimele zile, în ceea ce ține de euro și dolar, este legată de sărbătorilor de iarnă. Fostul ministru al finanțelor consideră că cel puțin până pe 10 ianuarie, va fi o altfel de tendință decât cea din ultimele două luni, însă cel mai probabil, după, ar putea avea loc o revenire. Declarațiile în acest sens au fost făcute la dezbaterea publică „Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea?”. Expertul TI-Moldova a menționat că segmentul valutar nu trebuie rupt dintr-un context macrofinanciar general. Or, urmare a pandemiei COVID-19, urmare a secetei, sunt mari deformări în economie, sunt reorientări de mijloace pentru alte priorități și revenirea va fi complicată. În opinia sa, este necesar un plan de măsuri anticriză și de stabilizare financiară, inclusiv în sectorul finanțelor publice. Acest fapt ar da mai multă predictibilitate și măsurilor ulterioare ale BNM în politicile sale monetare, respectiv, în intervențiile pe piața valutară. Expertul consideră că elaborarea unui astfel de plan trebuie să aibă loc în cadrul unor discuții largi, iar, ca urmare, el să faciliteze procesul de luare a deciziilor adecvate, inclusiv pentru piața valutară, precum și să reducă din nervozitatea eventuală a populației. În altă rodine de idei, Veaceslav Negruța a declarat că primul indicator care determină prețul unei valute străine în Republica Moldova este starea în care se află economia. Respectiv, factorul determinant este exportul urmare a producerii de bunuri și servicii în Republica Moldova, care, ulterior, oferă cantitatea necesară de valută pe piața internă.

Circa 90% din companiile de stat înregistrează scăderi de venituri după lovitura COVID-19

Criza pandemică a afectat dur companiile de stat din Republica Moldova. Aproape 90% dintre acestea raportează scăderi de venituri, iar în consecință, și creșteri ale ratei de îndatorare (la aproape 50% dintre companiile de stat). Datele se regăsesc într-un studiu realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Potrivit studiului, criza provocată de virusul COVID-19 a afectat companiile de stat și pe alte dimensiuni. Aproape 40% dintre reprezentanții companiilor statului spun că, din martie și până în prezent, întâmpină dificultăți legate de perturbarea lanțului de aprovizionare și diminuarea cererii de produse și servicii, iar 11% dintre entități au fost afectate de scăderea productivității muncii. Totuși, 22% dintre companiile de stat nu au fost afectate de „coronacriză”. „Exemplu ar fi acele companii de stat care beneficiază de implementarea unor programe de stat cum ar fi programul „Drumuri bune”, care totuși a avut suficiente alocații ca să mențină același nivel de afaceri pentru companiile de sector”, spune Dumitru Pîntea, unul dintre autorii studiului.

Veaceslav Ioniță: Nu este corect să antrenezi Banca Națională în procese politice de scurtă durată

Nu este corect să antrenezi Banca Națională în procese politice de scurtă durată. „Banca Națională se află în societate și ea este influențată de ce se întâmplă în societate, dar politicienii, chiar dacă decid să vină cu anumite sugestii, trebuie să le facă extrem de prudent ca să nu fie văzut ca o ingerință în activitatea BNM”, a spus Veaceslav Ioniță, expert economic „IDIS Viitorul”, care a participat la dezbaterea publică „Fluctuația cursului valutar, de ce depinde și ce trebuie să cunoaștem despre ea?”. Veaceslav Ioniță a menționat că, în Republica Moldova, cursul valutar este relativ același din cauză că marja este foarte mică. „În Republica Moldova, în perioadă de stabilitate, diferența dintre procurarea și vânzarea de valută la schimbul valutar este una extrem de mică comparativ cu orice altă țară. Marja crește în perioada de instabilitate, atunci când cursul se duce în sus sau în jos”, a explicat expertul. El afirmă că Banca Națională este o instituție independentă, dar nu este izolată de societate. În opinia lui, aceasta trebuie să audă semnalele din societate. „Leul a început să se deprecieze exact după declarațiile politice, potrivit cărora cursul valutar ar trebui modificat în favoarea anumitor grupuri economice, dar fluctuația care a urmat nu este legată de politică, ci de o decizie a Băncii Națională, spune expertul.

● SÂMBĂTĂ, 12 decembrie

Lemnul de foc este mai scump în acest an, cu 3- 5%

Lemnul de foc este mai scump în acest an, cu 3- 5%. Prețul mediu de comercializare este de 730,50 lei/m3, fără TVA, pentru speciile tari și 416,79 lei/m3, fără TVA, pentru speciile moi. Nicolae Cojocaru, inginer-șef silvic la Agenția „Moldsilva”, a precizat că în prețul final sunt include toate lucrările efectuate. Dacă lemnul este transportat la depozite, costul masei lemnoase se ridică. Pentru acest an s-a planificat recoltarea a 541,8 mii de metri cubi de lemn, care includ peste 430 de mii de metri cubi de lemn de foc. În jur de 360 de mii de metri cubi sunt specii tari și 70 de mii – specii moi. Procesul de recoltare va mai dura încă, cel puțin, două săptămâni, a precizat Nicolae Cojocaru. Inginerul-șef silvic la Agenția „Moldsilva” spune că volumul de lemn planificat să fie recoltat în acest an este mai mic, deoarece au mai rămas rezerve de anul trecut. Cererea a scăzut inclusiv din cauza pandemiei, dar și a condițiilor climaterice.

Datoria externă a Republicii Moldova atinge 62% din PIB

Datoria externă brută a Republicii Moldova, la data de 31 decembrie 2019, a constituit 7 416,08 milioane de dolari, fiind în creștere cu 1,3%, față de sfârșitul anului 2018. Raportată la Produsul Intern Brut, datoria constituie 62%. Structura datoriei externe brute pe sectoare instituționale relevă că cea mai mare parte a acesteia a revenit societăților nefinanciare – 40,4% din total (+0,3 puncte procentuale, comparativ cu anul 2018). Acestea au fost urmate de creditarea intragrup în cadrul investițiilor directe cu o pondere de 25,7% din total (+0,5 puncte procentuale), administrația publică cu ponderea de 23,2% (în scădere cu 0,1 puncte procentuale) etc. Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 25,9% din totalul datoriei externe, însumând 1 919,15 milioane de dolari. Datoria externă privată negarantată s-a cifrat la 5 496,93 milioane de dolari.

S-au scumpit carburanții

Mai multe stații PECO au afișat prețuri mai mari la carburanți. Benzina și motorina s-a scumpit în medie cu 60 de bani, iar gazul lichefiat cu 40 de bani. Odată cu afișarea noilor prețuri, benzina cu cifra octanică 95 costă 16,05 lei pentru un litru. Motorina costă 13,45 lei, iar prețul pentru gazul lichefiat constituie astăzi la panou 9,32 lei.

Salariul mediu lunar brut în septembrie a constituit 7991,3 lei

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui angajat, în luna septembrie, a constituit 7991,3 lei, conform rezultatelor unei cercetări, prezentate de Biroul Național de Statistică. Potrivit BNS, două treimi din totalul salariaților (66,7%) au avut un salariu situat sub media pe țară (7991,3 lei). Aproape fiecare al doilea salariat (47,3%) a avut un salariu mai mic de șase mii de lei, 31,5% din salariați – au avut salarii cuprinse între 6 și 10 mii de lei, iar 21,2% din totalul salariaților au avut salarii de peste 10 mii de lei. Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu „salarii mici” în mai multe domenii. Este vorba despre activitățile de cazare și alimentație publică, unde aproximativ fiecare a doua persoană are un salariu mai mic de patru mii de lei, iar fiecare a treia – are un salariu cuprins între 4 și 6 mii de lei.